Ce urmează după pseudo-referendumurile Moscovei. Populația din regiunile ocupate este înfricoșată

0
0

Ucrainenii din regiunile aflate sub ocupație, unde în aceste zile au loc așa-zise consultări populare, dezvăluie că locuitorii sunt înfricoșați, temându-se deopotrivă de represiunea rusă și de potențiale consecințe pentru cei ce votează în referendumuri. Peste toate se adaugă spaima de înrolare, după ce Moscova ar revendica teritoriile ocupate.

Referendum in zonele ocupate de rusi in Ucraina FOTO Profimedia
Referendum in zonele ocupate de rusi in Ucraina FOTO Profimedia

După șapte luni de război, mulți cetățeni din cele patru regiuni controlate în mare parte de autoritățile ruse - Donețk, Lugansk, Zaporojia și Herson - se așteaptă la accentuarea represiunii politice în contextul pseudo-referendumurilor organizate de Kremlin, ce anunță anexarea iminentă a acestor teritorii la Federația Rusă. Denunțate deopotrivă de oficialii de la Kiev și de comunitatea internațională drept pretexte pentru anexări ilegitime, este de așteptat ca scrutinul să aibă un rezultat previzibil și regiunile să fie anunțate ca aparținând Rusiei după numărarea voturilor. Kremlinul a recurs la aceeași tactică a unei așa-zise consultări populare pentru a conferi o aparență de legitimitate confiscării Peninsulei Crimeea, pe care a anexat-o în 2014.

Prinși între două frici

Deși numeroși rezidenți au părăsit aceste regiuni înainte de startul referendumurilor, din teama că vor fi obligați să-și exprime votul sau că vor fi recrutați forțat în armata rusă, cei care au rămas au fost puși în situația de a se ascunde în propriile case în speranța că vor reuși să evite oficialii ce colectează buletine de vot din ușă în ușă, însoțiți de soldați înarmați.

Petro Kobernik se numără printre cei ce au apucat să plece din orașul Herson înainte de începutul votului, vinerea trecută. El mărturisește că este îngrijorat pentru viitor. El se teme nu doar de perspectiva de a trăi sub stăpânire rusă, ci și de o potențială escaladare a războiului în perioada următoare. Alți locuitori, mai ales cei rămași în urmă, împărtășesc aceleași temeri.

„Situația se schimbă extrem de rapid, iar oamenii se tem că vor avea de suferit, fie din pricina armatei ruse, fie din pricina gherilelor ucrainene și a trupelor ucrainene care avansează”, a declarat într-un interviu telefonic, Kobernik, un ucrainean în vărstă de 31 de ani din Herson.

Bărbatul spune că tatăl său în vârstă de 70 de ani, care locuiește în Novotroițke, un sat din regiunea Herson, și-a încuiat poarta și e hotărât să nu lase pe nimeni să intre.

Mulți rezidenți se tem că vor fi obligați să-și exercite votul, mai ales după ce autoritățile ucrainene au anunțat că vor exista urmări penale pentru cei ce ajută administrațiile locale pro-ruse.

În contextul în care acțiunile contraofensive ale forțelor ucrainene continuă în estul și sudul țării, Moscova și-a amplificat amenințările, inclusiv cu arme nucleare, avertizând că va riposta în cazul tentativelor Ucrainei de a recupera teritorii ocupate adjudecate de Rusia în urma referendumurilor.

Între timp Moscova a decretat mobilizarea rezerviștilor în vederea refacerii forțelor slăbite după contraatacurile de succes lansate de armata ucraineană în regiunea Harkov, și care în prezent amenință trupele rusești ce lucrează la fortificarea pozițiilor defensive în sudul țării.

Versiuni diferite ale faptelor

Guvernatorul instalat de autoritățile de la Moscova în regiunea sudică Herson, Vladimir Saldo, a promis că se vor lua măsuri astfel încât ucrainenii să fie ținuți la distanță pentru a nu submina buna desfășurare a voturilor.

Este complicat din cauza problemelor de securitate, dar se va face totul pentru ca scrutinul să fie sigur pentru alegători și funcționarii electorali", a declarat Saldo într-un discurs video. „Oamenii așteaptă să se alăture Rusiei și vor ca acest lucru să se facă cât mai repede posibil".

Separatiștii pro-ruși din regiunile estice Donețk și Luhansk susțin că majoritatea locuitorilor din aceste teritorii visează să se alăture Rusiei încă de la anexarea Crimeei de către Rusia. Dar mulți locuitori relatează o altă versiune a faptelor.

Străzile sunt pustii, deoarece oamenii stau în case. Nimeni nu dorește ca ei să ne declare parte a Rusiei și să înceapă să ne racoleze oamenii", a dezvăluit într-o mărturie telefonică Marina Irho, o ucraineană în vârstă de 38 de ani din orașul port Berdiansk de la Marea Azov.

Această localnică a precizat că „cei care au susținut în mod activ Ucraina fie au plecat din oraș, fie s-au ascuns", adăugând că printre cei ce au ales să rămână mulți sunt locuitori în vârstă favorabili Rusiei, dar și ei sunt speriați.

Gherilele ucrainene vânează colaboratorii

Ei se tem de gherilele ucrainene care au vizat în permanență oficiali numiți de Moscova în regiunile ocupate.

Cu doar o săptămână înainte de referendum, șeful- adjunct al administrației orașului Berdiansk și soția sa, președinte al comisiei electorale, au fost uciși într-un atac.

Membrii grupării de gherilă Banda Galbenă, denumită după culorile drapelului ucrainean, au împărțit pliante prin care îi amenință pe cei care merg la vot, îndemnând populația să trimită fotografii și înregistrări video ale persoanelor care votează pentru a le depista ulterior.

De asemenea, gherilele au făcut publice numerele de telefon ale șefilor comisiilor electorale din regiunea Herson, făcând apel la activiștii pro-Ucraina să le „facă viața insuportabilă".

Pe de altă parte, oficialii ucraineni spun că indiciile ilegalității referendumurilor sunt omniprezente.

„Rușii percep frica și reticența cetățenilor de a vota, așa că sunt nevoiți să ia oamenii în primire", a declarat Ivan Fedorov, primarul ucrainean al orașului Melitopol, aflat sub controlul Rusiei, cel care a fost reținut de ruși la începutul ocupației și care a părăsit orașul după ce a fost eliberat.

„Echipe de colaboratori și ruși însoțiți de trupe înarmate merg din apartament în apartament, dar puțini le deschid ușa", a spus Fedorov. „Graba cu care au organizat acel pseudo-referendum arată că nici măcar nu au de gând să numere buletinele de vot așa cum trebuie."

Larisa Vinohradova, o locuitoare din Mariupol care a plecat imediat după invazia rusă, a declarat că mulți dintre prietenii ei au rămas pentru a avea grijă de părinții lor care au refuzat să fugă. „Ei nu susțin Rusia, vor ca Mariupol să aparțină Ucrainei și așteaptă să se întâmple asta", a spus ea, izbucnind în lacrimi.

Pretexte pentru mobilizare

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhi Haidai, care a plecat după ce forțele ruse au năvălit în regiune, a declarat că locuitorii se tem că rușii vor convoca bărbații în armată în urma ordinului de mobilizare al lui Putin.

Rușii invocă acest pseudo-referendum ca pretext pentru ca oamenii înarmați să sune la uși în căutarea bărbaților pentru a-i mobiliza și, de asemenea, să verifice orice potențială activitate suspicioasă și care ar fi pro-ucraineană", a declarat Haidai pentru The Associated Press.

"Contraofensiva rapidă a Ucrainei i-a speriat pe ruși", a adăugat el.

Analiștii spun că Putin speră să folosească amenințarea unei escaladări militare pentru a-l forța pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să negocieze cu Kremlinul.

"Graba cu care au fost convocate referendumurile arată slăbiciunea Kremlinului, nu puterea sa. Kremlinul se chinuie să găsească pârghii pentru a influența o situație care i-a scăpat de sub control", a observat Volodimir Fesenko, șeful Penta Center, un think tank independent cu sediul la Kiev.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite