Ce urmează după fractura dintre Kiev și Washington. Două scenarii problematice pentru Europa

Liderii europeni sunt șocați și în ceață privind ce urmează după ce sprijinul SUA pentru Ucraina pare să se fi prăbușit într-un timp scurt, după ce președintele american Donald Trump s-a dezlănțuit împotriva lui Volodimir Zelenski, relatează CNN.

Cum s-a ajuns aici? se întreabă CNN.

Liderii europeni nu știu cum să interpreteze reacția furibundă a lui Trump față de nemulțumirile lui Zelenski și nu știu la ce să se aștepte în viitor din partea lui: dacă va prezenta în cele din urmă un acord de pace sau va da curs amenințării de a întoarce spatele Ucrainei.

Modalitatea în care a fost livrat mesajul SUA și loviturile succedate rapid au fost un adevărat șoc” pentru continent, apreciază  Armida van Rij, cercetător senior și șeful Programului pentru Europa la centrul de reflecție Chatham House  (Londra).

Europa s-a mobilizat la un summit menit să definească contururile noii realități, după ce SUA au lansat discuțiile cu Rusia privind viitoarele negocieri de pace, în Arabia Saudită, iar ucrainenii și europenii nu au fost invitați.

Dar capitalele europene nu au convenit încă pe ce cale să o apuce și pe ce obiective să mizeze, venind cu idei precum forțe de menținere a păcii, cheltuieli mari pentru apărare și un nou ajutor militar, dar fără a ajunge la un numitor comun.

Debusolarea europeană a contrastat puternic cu declarațiile SUA și Rusia, care au luat o turnură prietenească, în timp ce solicitările ucrainene, inclusiv privind teritoriile, au părut să fie lăsate deoparte.

Apariția unui lider european care să preia frâiele ar putea fi de ajutor să dea o notă de optimism situației, spun unii experți. Acesta ar putea ralia Europa în spatele unor planuri comune, creând astfel o punte între Kiev și Washington.

Între potențialii candidați sunt britanicul Keir Starmer și francezul Emmanuel Macron, care urmează să viziteze Casa Albă săptămâna viitoare, călătorii care au căpătat o greutate uriașă în acest peisaj tensionat între Washington și Kiev.

Totuși, Europa nu este cunoscută pentru unitatea sa în problema apărării; în plus, principalii lideri se confruntă în prezent cu bătăi de cap electorale sau probleme economice. Apoi, întrebarea spinoasă este cât de departe pot merge pentru a-l înfrunta pe Trump; guvernele sunt conștiente că ruperea acestei relații ar putea lăsa jocul în mâinile Moscovei.

„Nu vrem să rupem relația cu America”, a declarat pentru CNN analistul britanic în materie de apărare Nicholas Drummond. „Dar ce faci când cel mai apropiat aliat al tău se bagă în pat cu cel mai mare inamic al tău?”

Soluțiile cu care poate veni Europa

Europa se aștepta ca Trump să fie mai puțin interesat de lupta Ucrainei pentru suveranitate decât administrația Biden, dar nu a fost pregătită pentru această fractură bruscă cu Kievul.

Șocul de a-l auzi pe un președinte american în exercițiu învinuind un aliat pentru agresiunea rusă a fost puternic la nivel emoțional. Dar pune și probleme pragmatice, după ce semnele au fost acolo în perioada campaniei electorale a lui Trump.

Șefii de guvern europeni ar fi trebuit să-și facă un plan, nu să aștepte până când acesta a devenit o urgență, remarcă analistul van Rij, de la centrul de reflecție Chatham House.

Scenarii

Există două posibilități: să fie încheiat un acord sau acesta să fie abandonat. 

Prim-ministrul Marii Britanii Starmer a făcut prima mișcare semnificativă de a reuni guvernele europene în spatele unui obiectiv comun, anunțând săptămâna aceasta că Marea Britanie e dispusă să pună trupe pe teren pentru a asigura un acord de pace în Ucraina.

Oficialii occidentali au declarat miercuri că o astfel de forță va număra probabil mai puțin de 30.000 de soldați și se va concentra pe „asigurarea păcii”, securizarea infrastructurii cheie ucrainene și insuflarea încrederii în stat.

Oficialii au precizat între timp că un astfel de mecanism de protecție se va concentra probabil în jurul puterii aeriene și va fi controlat dintr-o țară NATO precum Polonia sau România.

Este de așteptat ca Starmer și Macron să-i propună pe Trump aceste planuri la Washington săptămâna viitoare.

Dar Starmer tot ar avea nevoie de acordul altor țări europene.

„Armata britanică suferă de efectele cumulate ale declinului a 40 de ani”, a subliniat Drummond.

„Va fi foarte dificil pentru militari în situația noastră actuală”, a admis un deputat din partidul Laburist, care a militat pentru creșterea cheltuielilor militare, care se ridică la 2,3% din PIB, dar urmează să crească la 2,5% în următorii ani. „Părerea mea este că putem face față, dar avem mare nevoie de investiții pentru câmpul de luptă modern”, a declarat parlamentarul pentru CNN.

Ideea trupelor europene în Ucraina nu este universal populară.

Polonia – care se mândrește cu cea mai mare armată a NATO din Europa și este un jucător important în Ucraina – este reticentă, temându-se că își va face propriile granițe vulnerabile.

În cazul în care se conturează un grup informal de conducere european mai restrâns, premierul polonez Donald Tusk va pune probabil pe masă adevăruri incomode pentru națiuni mai mari, precum Marea Britanie, Franța și Germania, despre suma pe care o cheltuie pentru apărare.

Dar în Germania urmează alegeri și nu este cert când va forma un guvern. Probabil viitorul cancelar, Friedrich Merz, a folosit Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută pentru a stabili o poziție de șolim față de Ucraina.

Dar cheltuielile militare germane se ridică la aproximativ 1,5%; Merz spune că trebuie majorate, dar a evitat să facă angajamente ferme. Războiul Rusiei a limitat deja vocea Germaniei în Europa în problemele de apărare – Berlinul a petrecut zeci de ani construind legături economice mai strânse cu Moscova, în ciuda protestelor Poloniei – iar Merz se va lupta să recâștige terenul.

Ajutor militar din Europa?

În orice caz, nu ar fi exclus un potențial scenariu ca un acord de pace, convenit de SUA și Rusia, să fie respins de Zelenski, sau ca Putin să nu fie de acord cu forțele de menținere a păcii. Sprijinul Europei ar deveni atunci esențial, dacă Ucraina dorește să continue un război dificil fără o dată de încheiere.

Asta ar însemna că Europa va trebui să umple golul și în ceea ce privește ajutorul militar.

Oficialii occidentali au declarat în această săptămână că Kievul probabil a primit suficiente provizii militare pentru a rezista până în vară.

„Biden a primit o mulțime de echipamente înainte de inaugurare. Kitul încă sosește”, a spus unul dintre ei. Dar pierderea contribuțiilor americane ar fi o lovitură mare: oficialul a spus că există o „diferență de calitate” între proviziile Americii și cele ale Europei.

A atenua efectele rupturii unei relații de securitate veche de zeci de ani cu America ar fi o muncă dureroasă și complicată pentru Europa.

Dar Europa și-a dat seama în această săptămână că ar putea fi necesar.

„SUA se distanțează de 70 de ani de cooperare”, a declarat un alt parlamentar britanic pentru CNN săptămâna aceasta. „Rămâne un pilon cheie al NATO și sper că va rezista în timp; dar trebuie să aibă ochii limpezi în ceea ce privește adversarii și aliații săi.”