Ce riscuri există să apară o alianță anti-NATO și pro-Rusia. Explicațiile unui reputat expert
0Expertul în politici de apărare și alianțe militare Hari Bucur Marcu explică, pentru „Adevărul”, de ce prietenii Rusiei ezită în acest moment să-și declare deschis sprijinul pentru regimul lui Putin.
Războiul declanșat de Federația Rusă prin invadarea Ucrainei a luat prin surprindere o lume întreagă și a bulversat-o. Iar lucrurile nu se opresc deloc aici. Dacă agresiunea rusă a provocat un răspuns ferm din partea statelor democrate, care au condamnat-o, alte state au ales fie o poziționare neutră, fie una nuanțată sau chiar și-au exprimat susținerea față de Kremlin.
Printre țările care și-au nuanțat poziția s-au numărat China, India și Iran, care susțin mai mult sau mai puțin Rusia, fără a-i acorda însă ajutorul pe care și l-ar dori Moscova. De ce se întâmplă acest lucru și care ar putea fi scenariile din următoarea perioadă explică pentru cititorii „Adevărul” expertul în politici de apărare și alianțe militare Hari Bucur Marcu.
„Axa răului” nu a trecut niciodată linia roșie
În urmă cu mai bine de 20 de ani, fostul președinte american George W. Bush a lansat conceptul de „Axă a răului” din care făceau parte la acel moment Irak, Iran și Coreea de Nord. Ulterior, analiștii americani au inclus în această axă și alte țări, dar azi se vorbește mai mult despre o axă politică Moscova–Beijing–Teheran. Nu în ultimul rând, în plan economic există BRICS, o alianță mai degrabă economică din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.
Dacă se poate vorbi de o colaborare pe plan politic și economic între aceste state, lucrurile stau cu totul altfel pe plan militar. Dincolo de anumite contacte și de exerciții militare efectuate în comun de țări ca Rusia, Iran și China, aceste state nu au constituit, cel puțin până acum, o alianță militară ca și contrapondere la NATO. Aceasta este și opinia lui Hari Bucur Marcu, cunoscut expert în politici de apărare și alianțe militare, care remarcă faptul că dincolo de sprijnul declarativ, Rusia nu a obținut ceea ce și-ar fi dorit de la țările asiatice pe care le consideră prietene.
El amintește și faptul că, atunci când s-a votat rezoluția Adunării Generale a ONU din 3 martie 2022, prin care s-a condamnat agresiunea rusă asupra Ucrainei, doar cinci țări au votat împotrivă. Acestea au fost Rusia, „satelitul” Belarus, Coreea de Nord, Siria și Eritreea. „Țări ca India și China, chiar și Iranul, deocamdată sunt în situația în care nu au votat niciodată cu Rusia în nicio rezoluție a Consiliului de Securitate sau a Adunării Generale. S-au abținut, ceea ce este cu totul altceva”, a subliniat Hari Bucur Marcu.
Nici măcar Iran nu îl sprijină fățiș pe Putin
Și chiar dacă există foarte multe informații care atestă că Iranul a sprijinit Rusia cu arme, în special cu celebrele drone care au provocat distrugeri importante în Ucraina, nici măcar Teheranul nu a încercat să găsească argumente pentru a justifica politica agresivă a Rusiei împotriva vecinilor săi.
„Nici măcar Iranul nu a votat pentru Rusia. Cele trei rezoluții ale Adunării Generale, pentru că în Consiliul de Secturitate nu se putea lua nicio rezoluție, nu au fost respinse nici de Iran, nici de India, țări care s-au abținut de la vot. Este cu totul altceva să te abții de la vot. De fapt, să te abții de la vot înseamnă că ești de acord cu oricare ar fi rezultatul votului. Și cum rezultatul votului a fost covârșitor pentru condamnarea intervenției militare a Rusiei în Ucraina, înseamnă că au fost și ei de acord. Așa se interpretează abținerea. Sigur, n-au vrut să exprime prin vot condamnarea Rusiei, dar una este să nu-i condamni prin vot sau altfel și alta este să fii de partea lor”, a adăugat expertul.
Și chiar dacă serviciile de „intelligence” americane au semnalat în mai multe rânduri un anumit sprijin, oferit de China, Federației Ruse, inclusiv armament, în discuție este mai degrabă politica unor companii private din această țară și nu poziția oficială a Beijingului, susține Hari Bucur Marcu.
Vizita președitentului Xi Jinping la Moscova, începută luni, 20 martie, ar putea să mai lămurească lucrurile, însă impresia generală este că China va continua să susțină Rusia mai degrabă formal, la nivel declarativ, dar fără a-i acorda un sprijin important.
„Nu e o politică de stat a Chinei să dea arme Rusiei. Într-adevăr, între produsele chinezești se află și unele folosite pentru producerea de arme, nu chiar arme concrete. De exemplu, acum câteva săptămâni, Departamentul de Stat al Statelor Unite a pus pe lista de sancțiuni două firme chinezești care produceau echipamente militare pe care le vindeau celor de la Wagner”, arată expertul.
Dacă China și celelalte țări apropiate Moscovei ar decide să sprijine cu arme Rusia, ar avea doar de pierdut, dă asigurări Hari Bucur Marcu. De fapt, orice posibil câștig obținut de pe urma afacerilor cu armament cu Rusia ar fi anulat de pierderile ulterioare. Iar țări ca și China, care câștigă mii de miliarde din relațiile comerciale cu Statele Unite ale Americii și cu Europa, nu și-ar permite să renunțe la acestea.
„Dacă ar fi ca Beijingul să se alăture Rusiei în vreun fel ar presupune să renunțe la miile de miliarde pe care le primesc pentru mărfurile lor pe care le fabrică pentru Occident - Statele Unite și Europa, care sunt singura lor mare sursă de venituri. Iar chinezii au fost întotdeauna pragmatici și au știut să-și urmărească interesele și să cultive relațiile comerciale cu Occidentul, chiar dacă la nivel declarativ au avut grijă să nu-i lase lui Putin impresia că e total abandonat”, mai spune expertul.
Până unde sunt dispuși să meargă chinezii
Dincolo de faptul că țări ca India și China nu pot accepta precedentul încălcării suveranității unui stat , aceste țări nu au nicio intenție să schimbe actuala ordine mondială. Globalismul actual le avantajează în plan economic, iar exemplul cel mai bun este chiar China, care în urmă cu trei decenii era cunoscută ca o țară săracă, însă azi a ajuns să concureze Statele Unite ale Americii la multe capitole, inclusiv economic.
Chiar dacă China, India și celalalte state vor continua să facă afaceri cu Federația Rusă, ele nu vor renunța niciodată la comerțul cu Occidentul. „Nici chinezii nu au de gând să schimbe ordinea mondială sub nicio formă. Sigur că da, este normal că vor să ajungă ei primii fără îndoială, și economic să depindă toată lumea de ei. Însă ei copiază modelul american de dominație, nu modelul rusesc. Nu se apropie deloc și nici n-au de gând să copieze modelul rusesc”, mai arată analistul.
Nu în ultimul rând, țări ca și China și India au dezavuat mesajele amenințătoare ale Rusiei la adresa Occidentului, ori de câte ori s-a adus în discuție arsenalul nuclear. Beijingul a atras chiar atenția în acest sens și a temperat mesajele venite pe canale oficiale dinspre Kremlin. Iar problema ridicată de pretențiile Beijingului asupra Taiwanului, pe care îl consideră parte a Chinei, nu e văzută de chinezi similar cu pretențiile Rusiei asupra unor teritorii ucrainene. „Amenințarea cu arma nucleară, cu distrugeri și cu anihilarea unei națiuni sau a unei civilizații, așa cum fac rușii, nu sunt deloc pe placul Chinei”, a punctat Hari Bucur Marcu.
Se încarcă comentariile...
