Ce mai fac separatiştii catalani la un an de la referendumul de autodeterminare
0
Exact acum un an, separatiştii catalani s-au unit şi au desfăşurat un referendum de autodeterminare sfidând interdicţia dată de justiţia spaniolă. Astăzi, ei sunt dezbinaţi şi fără o strategie clară, relatează AFP.
„Am făcut totul pentru a organiza referendumul, i-am urmat orbeşte, dar (…) am avut parte doar de promisiuni false“, deplânge Adria, un tânăr de 23 de ani, care protestează acum faţă de guvernul catalan condus de Quim Torra, la rândul său un susţinător al independenţei regiunii sale.
Alături de alţi aproximativ 20 de tineri, Adria campează de câteva zile în faţa sediului Executivului regional catalan, la Barcelona, pentru a le cere aleşilor „fie să se îndrepte către republică, fie să demisioneze“.
„În analele separatismului“
La 1 octombrie 2017, separatiştii catalani au pus Madridul într-o situaţie grea organizând un referendum strict interzis şi marcat de violenţe.
Potrivit organizatorilor acestui vot declarat ilegal, 2,3 milioane de alegători - dintr-un total de 5,5 milioane - şi-au exprimat opţiunea şi 90% au spus „da“ unei republici catalane independente.
De atunci, „situaţia este în impas“, subliniază analistul politic catalan Josep Ramoneda.
„Este un moment care va rămâne în analele separatismului, dar care a arătat totodată limitele sale evidente - cu 2 milioane de persoane, nu există vreun mijloc de a impune o cale unilaterală“, constată el.
Actul de proclamare a independenţei, rostit la 27 octombrie 2017, a pus acest lucru în evidenţă. Nicio ţară nu a recunoscut independenţa Cataloniei, în timp ce Guvernul spaniol l-a putut destitui fără probleme preşedintele regional Carles Puigdemonet, a dizolvat Parlamentul catalan şi a convocat noi alegeri.
Puigdemonent şi alţi lideri separatişti au fugit în Belgia, în timp ce alţi nouă membri ai administraţiei sale rămaşi acasă au fost arestaţi pentru „rebeliune“. În decembrie, separatiştii au obţinut 47% din voturi şi şi-au recâştigat majoritatea absolută în camera regională.
Aflându-se însă în imposibilitatea realegerii lui Carles Puigdemont, ei l-au ales la preşedinţia catalană pe unul dintre fidelii săi, Quim Torra.
„Numeroase diviziuni“
În prezent, strategiile diferitor formaţiuni separatiste catalane diferă foarte mult.
Fidelii lui Puigdemont şi mica mişcare radicală de stânga CUP vor continuarea conflictului cu Madridul.
Afectat de plasarea în arest a liderului său, partidul separatist de stânga ERC pledează mai degrabă pentru o poziţionare moderată, asemeni unor curente din partidul lui Puigdemont.
La rândul său, Quim Torra îşi continuă criticile la adresa Madridului, cere eliberarea celor nouă deţinuţi şi se declară dispus la angajarea unor negocieri cu noul şef al Guvernului spaniol, Pedro Sanchez.
Sosit la putere în iunie în urma demiterii conservatorului Mariano Rajoy, socialistul se felicită că a redeschis dialogul cu Catalonia.
Se încarcă comentariile...
