CE ia în calcul condiţionarea fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept şi a recomandărilor economice

Guenther Oettinger, comisarul european pentru Buget

Comisia Europeană ia în calcul condiţionarea, din 2020, a fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept şi a recomandărilor economice, a declarat comisarul pentru Buget, Guenther Oettinger. Ipoteza a venit după ce presa a scris că Guvernul german ar urma să înainteze o propunere în acest sens, relatează EUobserver.

Oettinger le-a spus jurnaliştilor că reflectează dacă ar fi de dorit o „condiţionalitate schimbată sau o condiţionalitate consolidată” în exerciţiul bugetar 2021-2027 şi că ar putea face o propunere în acest sens anul acesta sau anul viitor.

Potrivit lui, în Consiliul UE, unde reprezentanţi ai statelor membre se întâlnesc, „nu este convinsă toată lumea de importanţa economică a acestor programe pe care le finanţăm în baza fondurilor de coeziune”.

„Multe proiecte sunt foarte rezonabile şi oferă o valoare adăugată clară, dar altele sunt ca un foc de paie”, a insistat el, explicând că ar trebui impuse controale mai stricte privind modul în care statele membre şi regiunile folosesc fondurile.

Potrivit lui Oettinger, o primă posibilitate ar fi folosirea aşa-numitelor recomandări specifice fiecărei ţări – documentul anual care arată ce ar trebui să îmbunătăţească ţările pe plan economic – drept „un document cu caracter obligatoriu”.

De exemplu, dacă recomandările menţionează că o ţară are „o infrastructură digitală foarte proastă”, „va trebui să ceară mai multe fonduri pentru broadband”.

De asemenea, el a evocat o posibilă legătură între „programul de coeziune şi statul de drept”. Admiţând că acesta este un subiect „sensibil din punct de vedere politic”, el a dat asigurări că CE va prezenta o serie de „întrebări şi opţiuni” privind „cum poate fi evaluat un stat membru dincolo de atuurile şi slăbiciunile sale economice”.

Anticipând critici, comisarul a precizat că toate aceste recomandări sunt „democratice”, pentru că sunt publicate de Comisia Europană, dar sunt adoptate de statele membre, în Consiliu. Acest lucru poate justifica o „posibilă condiţionalitate”, a adăugat el.

PROPUNERILE STATELOR MEMBRE

Ideea ca fondurile UE să fie însoţite de condiţii mai stricte a fost prezentată de mai multe state membre şi de europarlamentari după ce ţări precum Ungaria sau Polonia nu au dat dovadă de „solidaritate” în timpul crizei migranţilor.

„Ţările nu ar trebui să primească la fel de mulţi (bani – n.r.), dacă nu respectă normele UE”, a explicat încă din martie europarlamentarul suedez Cecila Wikstroem, însărcinată cu reforma sistemului de azil al UE.

„Dacă ţările continuă să evite rezolvarea problemei migraţiei sau a taxelor (...), nu vor mai putea primi plăţi nete de miliarde de la Bruxelles”, a spus şi cancelarul austriac Christian Kern, pentru Die Welt.

La rândul său, Guvernul german discută o propunere pentru a limita acordarea de fonduri UE ţărilor care nu respectă statul de drept, scrie Reuters. Propunerea este inclusă într-un document care trasează liniile generale ce ar urma să marcheze poziţia Germaniei în viitoarele negocierile bugetare de la Bruxelles.

„Această posibilitate, dacă primirea de fonduri UE de coeziune ar putea fi legată de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, ar trebui analizată”, se arată în document.

UNGARIA ŞI POLONIA VIZATE

Dacă aceste propuneri ar fi puse în aplicare, fondurile pentru Ungaria şi Polonia ar fi în pericol. Ambele state au primit sume mari de bani din partea Bruxelles-ului, dar au fost criticate în repetate rânduri pentru nerespectarea statului de drept.

Cu toate acestea, poziţia Germaniei, cel mai mare contribuitor la bugetul UE şi la fondurile de coeziune, ar avea o greutate mare în discuţii.

„Discuţiile din jurul politicii de coerziune viitoare nu poate fi privită izolat, ci trebuie discutată în contextul cadrului multianual viitor de finanţare al UE şi al rolului său în implementarea priorităţilor UE”, afirmă autorii propunerii germane.

De când partidul conservator PiS a ajuns la putere în Polonia, în 2015, a fost criticat în repetate rânduri de Comisia Europeană pentru derapajele autoritare, cel mai recent pentru modificările aduse sistemului judiciar.

Ungaria este într-un conflict aproape permanent cu CE de când Guvernul nationalist al lui Viktor Orban a preluat puterea în 2010. Mai recent, a fost criticat pentru legea învăţământului superior, care, potrivit criticilor, vizează o univestitate private de prestigiu din Budapesta.