Ce au însemnat pentru Germania 10 ani sub conducerea Angelei Merkel
0
Aflată pe un val de popularitate datorită bunelor rezultate economice şi clasată cu regularitate de Forbes în topul celor mai puternici lideri ai planetei, cancelarul german Angela Merkel îşi imagina, în urmă cu numai câteva luni, că va sărbători în cu totul altă atmosferă, duminică, un deceniu de putere.
De 15 ani Angela Merkel se află la conducerea CDU, de zece ani în fruntea guvernului de la Berlin. În urmă cu zece ani, politicanul conservator în vârstă de 51 de ani prelua puterea în cea mai mare economie şi cea mai populată ţară a Europei, conducând Germania într-o nouă eră de lider la nivel mondial.
Angela Merkel este rezervată şi ia decizii târziu, dar în momente de criză nu se dă bătută. Ea a devenit duminică al treilea cancelar german care reuşeşte să rămână un deceniu la putere, de la cel de-al Doilea Război Mondial şi până în prezent, după Konrad Adenauer şi Helmut Kohl, şi cel mai longeviv lider din Uniunea Europeană.
Potrivit cotidianului britanic The Guardian, "cheia supravieţuirii sale este abilitatea de a rămâne calmă şi de a lăsa o imagine de competenţă modestă".
Ziarul german Die Welt apreciază însă că, deşi mulţi cred că au descoperit succesul liderului enigmatic, "ea a fost şi rămâne un mister".
Cotidianul american The New York Times notează că Merkel "a condus revenirea puternică a Germaniei pe scena mondială - dând dovadă de leadership în criza financiară europeană, promovând folosirea energiilor regenerabile şi asumând un rol de negociator-cheie în conflictul din Ucraina şi de autoritate morală în criza imigraţiei din Europa".
Merkel şi-a definit moştenirea de cancelar prin abilitate morală, un simţ practic calculat şi realpolitik.
Reţeta sucesului
De-a lungul vremii, Merkel a fost supusă mai multor teste. În 2013, la Sankt Petersburg, a fost la un pas de o ambuscadă politică: la inaugurarea unei expoziţii cu obiecte de "artă furată", preşedintele Vladimir Putin a vrut să-i retragă discursul - în ciuda protocolului anterior încheiat. Cancelara a ameninţat cu scurtarea vizitei în Rusia. Putin s-a dat bătut. O victorie pentru Merkel şi o dovadă a faptului că ştie să se impună, notează Deutsche Welle.
Cu totul alte calităţi a demonstrat în cazul scandalului NSA (National Security Agency). Cel mai de nădejde aliat, SUA, şi-ar fi spionat prietenii germani. Reacţia cancelarei Angela Merkel: "Spionaj între prieteni nu există! Războiul Rece s-a sfârşit."
De regulă, Merkel reacţionează cu reţinere şi îşi exprimă indignarea prin intermediul purtătorului său de cuvânt. "Ea ponderează toate temele controversate", spune istoricul Edgar Wolfrum. Analizează problema, iar la sfârşit majoritatea îi împărtăşeşte părerea. Un stil politic pe care criticii îl numesc "merkeln" (a "merkeliza"). Un stil care-i aduce deopotrivă respectul şi dispreţul multora.
Merkel îşi demonstrează duritatea pe scena europeană. Începând din 2008, cancelara este solicitată mai ales în situaţii de criză. Grecia a fost în prag de colaps, iar ea a încercat să salveze moneda euro: "Din 2010 le tot spun politicienilor germani că Grecia va rămâne stat membru al comunităţii monetare. Fundamentele politicii noastre, ale principiilor noastre sunt aceleaşi: eforturi proprii şi, de partea cealaltă, solidaritate." Deşi la Atena, de fapt în toată Europa de Sud-Est, nu era neapărat bine să pomeneşti ceva de cancelara Republicii Federale, susţinerea internaţională a politicii euro a predominat.
Relaţia cu SUA
Americanii o plac pe Angela Merkel. Aprecierea de care se bucură şefa cancelariei federale este determinată mai ales de soliditatea economiei germane. În patria capitalismului, ceea ce contează sunt banii. Multă lume se întreabă: cum a reuşit Merkel să facă în aşa fel încât criza din 2008 şi 2009, să nu lovească aproape deloc Germania? Cum reuşeşte guvernul condus de ea să nu cheltuiască mai mult decât încasează?
Şi Angelei Merkel îi place America, însă, dacă ar fi politician american, ea nu ar avea nicio şansă de a ieşi în evidenţă în Statele Unite scrie Deutsche Welle. Îi lipseşte elementul de „vedetă“, talentul retoric, zâmbetul de învingător, strălucirea unui tip ca Barack Obama. "Charisma nu rezolvă problemele", ar fi declarat, sec, Angela Merkel, referindu-se la preşedintele american. Cancelara germană nu are o slăbiciune deosebită pentru politicieni care pretind că pot face minuni, fie ei şi locatari ai Casei Albe.
Relaţia ei cu Obama nu a fost niciodată foarte cordială. Întâlnirile între cei doi lideri au fost fără îndoială reci şi au rămas astfel chiar şi după ce preşedintele american i-a oferit cancelarei Medalia pentru Libertate - cea mai importantă distincţie civilă americană. În schimb, Obama nu a părut deranjat de această relaţie distantă, el nefiind genul de om care să bată pe umăr pentru a cere atenţie.
Acest lucru se aplică şi în relaţia cu Vladimir Putin. Cu siguranţa, lui Obama nu îi este uşor să "traducă" ce este în sufletul rusului. Merkel se descurcă mai bine, atât cu Putin, cât şi cu Obama.
Un statistician a descoperit că, în 2014, Merkel a vorbit peste 110 ore la telefon cu Putin. În schimb, Obama pare de fiecare dată copleşit, când trebuie să negocieze ceva cu şeful de la Kremlin.
Admiratoare a Ecaterinei cea Mare, împărăteasa Rusiei
Doar puţini americani ştiu că Merkel vorbeşte ruseşte şi că pe biroul ei este aşezat un tablou cu Ecaterina cea Mare, împărăteasa Rusiei.
Când este vorba despre Rusia, Obama are încredere în Merkel, motiv pentru care, în ultimii ani, "problemele europene" au fost lăsate în seama acesteia. Aşa se face că şefa executivului de la Berlin negociază deseori cu Putin.
Succesul său umbrit de criza refugiaţilor
Cancelarul federal Angela Merkel se confruntă cu cea mai profundă criză internă în cei 10 ani de când se află la putere, ca urmare a politicii sale de deschidere în faţa afluxului de refugiaţi, politică tot mai contestată în Germania şi Europa, mai ales după atentatele de vinerea trecută de la Paris, informează joi AFP.
Afluxul de refugiaţi ce ar urma să se înregistreze în acest an în Germania, de circa un milion de oameni cărora Merkel le-a deschis frontierele de la începutul lui septembrie, i-a fragilizat în mod brutal poziţia.
„Începutul sfârşitului“, scrie prestigiosul săptămânal Die Zeit. „Cancelarul izolat: cea care trecea în urmă cu puţin timp drept cea mai puternică femeie din Europa s-a pomenit acum în defensivă“, notează şi Der Spiegel, preluat de agerpres.ro.
Sondajele de opinie dezvăluie o susţinere în puternică scădere pentru „familia“ sa conservatoare, uniunile creştine CDU şi CSU (34% intenţii de vot, comparativ cu 41,5% în alegerile din 2013), în condiţiile în care electoratul său se simte trădat în aşteptările sale. Partidul de dreapta populist anti-refugiaţi Alternativă pentru Germania (AfD) profită de situaţie, pentru a înregistra o creştere de 10%.
„Nu există nicio îndoială, aceasta este cea mai mare sfidare a mandatului său“, recunoaşte unul dintre consilierii apropiaţi ai Angelei Merkel, sub protecţia anonimatului.
În cadrul partidului său, Merkel este nevoită să înfrunte o rebeliune fără precedent, de jos până la vârf. Filiala bavareză a CSU se află în opoziţie făţişă şi doi piloni importanţi ai CDU din guvern, ministrul de interne Thomas De Maiziere şi cel al finanţelor Wolfgang Schaeuble, nu mai ezită să-şi afişeze dezacordul, pledând pentru reînchiderea frontierelor.
În faţa nemulţumirilor, Merkel a fost nevoită să-şi modifice politica în ultimele săptămâni: să înăsprească dreptul de azil, să revină la controlul de la frontiere, la expulzările accelerate şi, de curând, la retrimiterea de cetăţeni sirieni în ţările pe unde au intrat în UE, cu excepţia cazurilor în care aceştia au intrat prin Grecia.
Iar susţinătorii unei linii ferme au devenit şi mai vocali după atentatele de la Paris, confirmare, în opinia lor, a riscului ca printre refugiaţi să se infiltreze şi jihadişti. „Parisul schimbă totul. Imigraţia necontrolată şi ilegală nu poate continua în acest mod“, a declarat un responsabil al CSU, Markus Soeder.
Admirată până acum pentru ultrapragmatismul ei, pentru capacitatea sa de a-şi adapta politica la „umorile“ opiniei publice, Angela Merkel a fost pusă în dificultate, după ce şi-a dezvăluit, poate pentru prima dată în timpul mandatului său, adevăratele sale convingeri.
Marcată de „cortina de fier“, în spatele căreia ea a crescut în Republica Democrată Germană (comunistă), impregnată de educaţia dată de tatăl său, pastor, Merkel pare să-şi fi asumat o „misiune“ în problema refugiaţilor.
„Ea are valori extrem de ferme şi crede că nu există decât o singură opţiune posibilă în această problemă“, estimează Constanze Stelzenmueller, analist la Brookings Institution, specializată în problemele Germaniei. Altfel spus, criza migraţiei 'este cumva felul ei de a da jos (încă o dată) Zidul' Berlinului, explică aceasta.
Este Angela Merkel condamnată politic dacă va persista în această atitudine? Germania nu a ajuns încă aici, chiar dacă unele mass-media fac speculaţii cu privire la o înlăturare a ei de la putere, în favoarea lui Wolfgang Schaeuble.
Cancelarul are puţini rivali serioşi în CDU, iar partidul social-democrat nu profită de pe urma eşecurilor sale, pentru că popularitatea pe care o pierde în tabăra sa, Merkel o recâştigă în cea de stânga.
„Merkel are opozanţi în propria tabără, dar şi mulţi susţinători în altă parte, în societatea civilă, printre cei de stânga în special“, subliniază istoricul Paul Nolte, potrivit căruia „ea are un mandat din partea societăţii civile şi din acest motiv nu va putea fi înlăturată uşor“.
Se încarcă comentariile...
