Cauza cutremurelor care au zguduit timp de peste 30 de zile Insula Santorini din Grecia. Explicațiile cercetătorilor

Cutremurele care au zguduit timp de peste 30 de zile insula Santorini din Grecia, la începutul anului 2025, ar putea fi asociate cu mişcările magmei dintre doi vulcani din regiunea Insulelor Ciclade, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

Studiul a analizat date seismice şi satelitare pe o perioadă de mai multe luni. FOTO:Profimedia

Între 27 ianuarie şi începutul lunii martie, mii de seisme au fost înregistrate între insulele Santorini, Amorgos, Ios şi Anafi, cele mai puternice având magnitudini cuprinse între 5 şi 5,3. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale majore, dar autorităţile elene au decretat starea de urgenţă timp de o lună într-o zonă cu intensă activitate tectonică şi vulcanică.

Santorini se află la intersecţia plăcilor tectonice africană şi anatoliană şi face parte dintr-un arc vulcanic ce include vulcanii subacvatici Nea Kameni şi Kolumbo, aflaţi la doar 7 kilometri unul de altul.

Echipa de cercetători coordonată de Marius Iksen (Centrul de Geoştiinţe Potsdam) şi Jens Karstens (Centrul de cercetări oceanice Kiel) a analizat date seismice şi satelitare pe o perioadă de mai multe luni.

Lanţul de evenimente ar fi început în iulie 2024, când magma a urcat spre suprafaţă dintr-un rezervor de mică adâncime sub Nea Kameni, determinând o ridicare de câţiva centimetri a caldeirei Santorini.

Pe 27 ianuarie 2025, cercetătorii au observat un transfer de magmă de la 7,6 kilometri adâncime sub Kolumbo către Nea Kameni, declanşând probabil seria de cutremure. Aproximativ 300 de milioane de metri cubi de magmă s-ar fi infiltrat într-o fractură a scoarţei terestre pe o lungime de 13 kilometri, oprindu-se la 3–5 kilometri sub fundul mării.

După această mişcare, insula Santorini s-a scufundat din nou cu câţiva centimetri, fenomen interpretat de specialişti drept dovada unei conexiuni necunoscute până acum între cei doi vulcani.

„Caracterul în cascadă al evenimentelor din timpul crizei ar putea indica faptul că cele două sisteme vulcanice împart şi, probabil, îşi dispută aceeaşi alimentaţie magmatică în profunzime, ceea ce implică o conexiune hidraulică între aceşti vulcani vecini”, au concluzionat autorii studiului.