Capitala UE, un cuib de spioni: de ce vânarea lor este o problemă pentru Bruxelles

0
0

Faptul că Bruxellesul, care găzduiește principalele instituții ale UE, este un cuib de spioni nu este o noutate pentru nimeni, doar că,  în starea actuală a lucrurilor, pe fondul ostilității Rusiei și a spionajului chinez, și în contextul reluării competiției geopolitice a Marilor Puteri, situația capătă o nouă relevanță. 

Bruxellesul, capitala UE, este spionat intensiv FOTO Bruxelles
Bruxellesul, capitala UE, este spionat intensiv FOTO Bruxelles

Eforturile Belgiei în domeniul contraspionajului s-au dublat, dar asta nu înseamnă că problema e mai aproape de rezolvare, comentează Politico.

Pereții au urechi peste tot la Bruxelles – de la baruri, cu ocazia evenimentelor organizate de centre de reflecție, la conferințele de presă ale instituțiilor UE și la mesele restaurantelor din apropierea sediului CE.

Oficialii din domeniul securității de la Bruxelles obișnuiesc să glumească că ar fi foarte încântați să știe, dacă cumva cineva ar reuși să-i numere.

De fapt, nimeni nu știe numărul real al spionilor care operează în capitala UE – spre deosebire de SUA și Australia, Belgia nu cere persoanelor care lucrează pentru puteri străine și care pot încerca să influențeze procesul politic, să se înregistreze.

Pe de altă parte, Bruxellesul furnizează nu numai ținte, ci și posibilități generoase de acoperire pentru spioni.

În primul rând, pentru că aici se află nu doar cartiere ale principalelor instituții UE și ale NATO, ci și circa 100 de organizații internaționale și 300 de misiuni diplomatice străine. Împreună, acestea angajează circa 26.000 de diplomați (conform datelor Ministerului belgian de Externe) – fiecare dintre ei ar putea fi un spion.

Pașaportul diplomatic e cea mai bună acoperire și cea mai la îndemână oportunitate de a interacționa cu oficiali de vârf și a pescui informații. În plus, diplomații au imunitate în conformitate cu Convenția de Viena.

Oficialii belgieni estimează că, în cadrul unor ambasade, între 10 și 20% dintre diplomați ar fi ofițeri de informații.

Posturile universitare sau în centrele de cercetare sunt de asemenea acoperiri bune pentru spioni. De pildă, Universitatea Liberă din Bruxelles a fost obligată în 2019 să închidă Institutul lingvistic Confucius din China după ce directorul acestuia a fost acuzat că spionează pentru Beijing.

Spionii se deghizează și în jurnaliști – având astfel acces la o seamă de oportunități de a obține informații și pretexte ideale pentru a îi descoase pe oficialii de interes pentru ei. Potrivit serviciilor de securitate belgiene, unul din cinci jurnaliști chinezi care lucrează la Bruxelles este suspectat că ar fi ofițer de informații.

Cum îi vânează belgienii pe spioni

Responsabilitatea principală în vânarea spionilor străini de la Bruxelles cade în seama guvernului belgian.

Cu toate că Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European și NATO au propriile servicii de securitate pentru a împiedica accesul la documente sensibile, nu există o agenție de informații oficială la nivelul UE sau o organizație- umbrelă, similară Europol, care să coordoneze activitățile de contraspionaj ale celor 27 de state-membre. Este motivul pentru care au apărut solicitări ca UE să-și aibă propria CIA. Posibilitatea rămâne, totuși, în cel mai bun caz, o variantă îndepărtată.

"Știu că este un subiect sensibil pentru unele state membre, dar ar fi logic să avem o agenție de informații la nivel european pentru a apăra interesele strategice ale Europei", a declarat Samuel Cogolati, un parlamentar belgian al Partidului Verzilor, care a atras atenția repetat asupra riscurilor influenței chineze în Belgia.

„Riscul de spionaj este prezent și nu poate fi ignorat", a adăugat el.

Acesta a explicat că din cauza naturii extrem de sensibil al informațiilor guvernele UE sunt reticente să împărtășească secrete între ele.

Astfel, marea parte a responsabilității cade în seama Serviciului belgian de Securitate a Statului și colegilor lor militari de la Serviciul de Securitate și Informații Generale care vânează spioni în colaborare cu 120 de servicii din 80 de țări.

Totuși, Belgia are experiență în vizarea spionilor - încă din anii `60 de când NATO și-a stabilit cartierul la Bruxelles și guvernul belgian a fost avertizat de SUA în această privință.

Totuși, un scandal de spionaj izbucnit în 2003 - după ce au fost descoperite dispozitive de ascultare în clădirea Justus Lipsius a Consiliului European - a arătat că, totuși, Belgia avea nevoie să-și întărească semnificativ contraspionajul.

Un nivel crescut de alertă

Timp de mai multe decenii liderii UE – în special politicienii belgieni – au respins ideea că actori rău-intenționați proveniți din țări precum Rusia, China sau Iran ar fi interesați de documentele tehnice circulând pe coridoarele instituțiilor birocratice europene. Evenimentele recente au fost totuși de natură să-i alerteze cel puțin pe unii dintre ei cu privire la riscurile la care se expun.

Europenii nu au fost niciodată prea buni în materie de contrainformații", a declarat un fost oficial de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane. „Erau foarte dependenți de SUA. Acum, există o anumită schimbare de mentalitate acum."

„Este o lume foarte periculoasă acolo", a adăugat oficialul american, privind peste umăr într-o cafenea populară din Bruxelles. "Nu vă dați seama cât de atenți ar trebui să fiți".

Guvernul belgian a spus că își propune să facă din Bruxelles un "mediu de operare ostil" pentru spionii străini, conform celei mai recente strategii de securitate națională.

La începutul acestui an, Belgia a adoptat o lege care le oferă oficialilor din domeniul securității o mai mare libertate de acțiune și anume "mai multă autoritate pentru a realiza interviuri, metode mai intruzive, dar întotdeauna sub autoritatea legii". Aceasta va permite, de exemplu, ca surse ale serviciilor de securitate ale statului să participe la demonstrații interzise pentru a-și supraveghea țintele.

Un oficial belgian a subliniat că, deși se alocă mai mulți bani pentru serviciul de securitate al statului belgian, și în special pentru contrainformații, țara nu poate concura cu resursele unor puteri străine precum China.

"Să fim sinceri", a declarat Kenneth Lasoen, expert în serviciile de informații belgiene la Universitatea din Anvers. "Un mediu operațional ostil este Moscova și FSB. Nu este Bruxelles cu Serviciul de Securitate al statului belgian".

Pe de altă parte, serviciile de informații belgiene au tendința de a se feri de lumina reflectoarelor. E posibil să nu aflăm niciodată despre spionii care au fost prinș, au spus oficialii din domeniul securității. Urmărirea penală - chiar dacă ar fi posibilă - este ca și cum ai arunca o bombă, au spus oficialii din domeniul securității; aceasta dăunează relațiilor diplomatice.

În schimb, adesea spionilor li se cere pur și simplu să părăsească țara. Asta se întâmplă de obicei, cu toate că procesul se desfășoară de cele mai multe ori în mod discret prin intermediul ambasadelor lor. Expulzările sunt rareori făcute publice, așa cum a fost cazul când 21 de diplomați ruși au fost dați afară după ce Rusia a invadat Ucraina.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri