Cancelarul german Angela Merkel este pentru prelungirea sancţiunilor UE împotriva Rusiei. Putin i-a pus gând rău

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, marţi, că Uniunea Europeană ar putea prelungi sancţiunile împotriva Rusiei pentru că „acordurile de la Minsk“ privind conflictul din estul Ucrainei nu sunt respectate. Kremlinul nu stă cu mâinile în sân, susţine unul dintre cei mai importanţi experţi germani pe problema Rusiei, ci şi-a intensificat acţiunile de propagandă pentru a o răstoarna pe Angela Merkel de la putere.

Cancelarul german Angela Merkel subliniase marţi, într-un comunicat, că sancţiunile economice împotriva Rusiei nu vor fi ridicate decât în cazul respectării acordurilor semnate în februarie 2015 la Minsk, sub egida sa şi a preşedintelui francez Francois Hollande. Tot marţi, Merkel i-a cerut într-o convorbire telefonică preşedintelui Vladimir Putin să-şi folosească “influenţa” asupra rebelilor separatişti din estul Ucrainei pentru a-i face să respecte acordurile de la Minsk şi încetarea focului, a relatat AFP. 

În cadrul convorbirilor purtate la 1 februarie, Merkel şi Poroşenko au convenit ca următoarea reuniune în aşa-zisul format „Normandia” (Ucraina, Germania, Franţa. Dar preşedintele ucrainean Petro Poroşenko spune, într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild că riscul unui război deschis cu Rusia este în prezent mai mare decât anul trecut.

În sprijinul afirmaţiei sale, el a spus că Rusia nu a respectat niciun punct al acordurilor de anul trecut de la Minsk, ci că, dimpotrivă, pe teritoriul Ucrainei se află la ora actuală trupe ruseşti de ordinul a 8.000 de militari sub comandă proprie, iar la frontiera dintre cele două ţări, Rusia a desfăşurat noi unităţi care fac permanent aplicaţii.

„„Rusia investeşte mijloace substanţiale în pregătirile pentru război şi noi nu primim niciun fel de explicaţii pentru aceste pregătiri”, a afirmat preşedintele Poroşenko în acelaşi interviu.

Petro Poroşenko a lăudat jurnaliştii de la Bild care au obţinut de la Vladimir Putin, într-un interviu, o afirmaţie în care admitea că, pentru el, "frontierele nu sunt importante".

"Le transmit felicitări jurnaliştilor pentru că l-au făcut pe Vladimir Putin să recunoască acest lucru. Pentru că până acum el acţionase conform acestei atitudini, dar nu recunoscuse niciodată acest lucru. Noi, în Ucraina, ştim că el nu ne recunoaşte frontierele. Astfel că această declaraţie este adresată celorlalte state europene, sugerând că se poate întâmpla oricui. Vladimir Putin nu acceptă linii roşii şi poate anexa orice altă ţară sub pretextul presupuselor discriminări care ar viza minorităţi ruse. Şi în Germania aveţi minorităţi ruse...", a atras atenţia Poroşenko.

Cu ocazia vizitei la Berlin, preşedintele ucrainean a subliniat importanţa menţinerii sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, apreciind că acestea constituie un mecanism eficient pentru a convinge Moscova să pună în aplicare acordurile de la Minsk.

Şi cum sancţiunile economice au început chiar să-şi facă efectul asupra economiei Rusiei, mai ales pe fondul scăderii preţului petrolului, Kremlinul ar fi mai mult decât mulţumit să scape de cel mai redutabil adversar al său din UE, cancelarul german Angela Merkel. Şi au şi găsit acum şi „armă“ pe care s-o folosească: criza refugiaţilor. 

 Unul dintre cei mai importanţi experţi germani în Rusia – Boris Reitschuster– consideră că autorităţile ruse au ânceput operaţiunea de răstoarnare de la putere pe Angela Merkel cu ajutorul propagandei. „Merkel este originară din Germania de Est, îl citeşte pe Putin bine şi este cel mai important adversar al lui în Occident. Fără înlăturarea ei, Rusia nu poate spera eliminarea sancţiunilor. Pentru Putin este o chestiune de supravieţuire, pentru că, din cauza crizei economice, regimul său din Rusia începe să se clatine”, susţine expertul.

Propaganda, vârful de lance

„Putin încearcă să destabilizeze Germania – spune Reitschuster. Şi are doua planuri, unul pe termen scurt şi altul pe termen lung. Obiectivul său pe termen lung este slăbirea Uniunii Europene sau chiar dezintegrarea. Din moment ce Rusia este cea mai mare ţară de pe continent, îi va fi mai uşor să influenţeze statele în mod separat, decât în cadrul alianţei europene. 

Potrivit analistului, dorinţa cea mai arzătoare a lui Putin este „să joace în Europa rolul pe care îl au în prezent SUA – de stat-protector, implicat în luarea tuturor decizii importante. Noi nu trebuie să ne temem de tancurile şi soldaţii ruşi, ci mai degrabă de influenţa pe scară largă din spatele culiselor. Ruşii numesc asta „schroederizare”, adică coruperea deliberată a elitelor. Din păcate, aceasta a ajuns deja prea departe”, afirmă analistul in paginile revistei germane Focus.

„Planul pe termen scurt al lui Putin este Merkel – continuă expertul. Din cauza crizei refugiaţilor, soarta ei politică şi aşa este agăţată de un fir de păr, iar în cazul în care în Germania se va produce ceva grav, o repetarea a evenimentelor de la Köln, dacă vor avea loc atacuri teroriste sau doamne fereşte, se întâmplă infracţiuni asemenea violului fictiv al fetei de 13 ani, Lisa, atitudinea publică se poate schimba, şi Angela Merkel va fi în primejdie”.

„Dacă vă uitaţi exclusiv la televiziunea rusă, veţi fi convins că noi, în Germania, suntem în pragul sfârşitului lumii. Şi veţi începe să reflectaţi dacă nu cumva este mai bine să ne refugiem în calma şi stabila Rusie. Televiziunile moscovite relatează despre refugiaţi în termeni de „bombă biologică”, „invazia lăcustelor”, despre răspândirea violenţei sexuale, inclusiv împotriva copiilor, despre „potop” în general. 

Premierul Bavariei, la Moscova

Şi în acest context, joi, este primit de Putin premierul landului Bavaria şi liderul creştin-socialilor (CSU), Horst Seehofer, aliatul la guvernare dar şi cel mai aprig critic al cancelarului Angela Merkel în privinţa politiciii ei faţă de imigranţi. Creştin-democratul Roderich Kiesewetter declară pentru DW că în momentul de faţă călătoria lui Seehofer în Rusia drept inoportună. Încă de la începutul conflictului sirian, CSU a pledat pentru o mai strânsă colaborare cu Rusia. Fără Putin, spunea Seehofer încă în septembrie, nu poate fi soluţionată criza. Poziţia liderului CSU cu privire la Rusia şi înverşunarea cu care se opune politicii faţă de refugiaţi a Angelei Merkel îi sunt favorabile liderului de la Kremlin. Putin încearcă să işte zâzanie atât în Germania, cât şi în UE, avertizează Kiesewetter.

Cert e că cei doi au interese comune: sfârşitul sancţiunilor UE la adresa Moscovei, adoptate de Bruxelles după anexarea Crimeei de către Rusia. Sancţiunile au fost prelungite deja de câteva ori, iar Moscova a reacţionat prin adoptarea unui contra-embargou vizând o bună parte a produselor agrare din spaţiul UE. Şi agricultorii bavarezi au fost afectaţi de aceste măsuri. Horst Seehofer şi-a propus să reprezinte interesele economiei locale bavareze. Atât întreprinderile mici şi mijlocii, cât şi industria şi comerţul urmăresc reluarea, cât de curând, a afacerilor cu Rusia, notează DW.