Bulgarii, pentru a treia oară la urne în decurs de un an, în plină criză sanitară. O nouă rundă de legislative, în timp ce preşedintele Radev este favoritul prezidenţialelor
0Bulgarii votează, duminică, pentru a treia oară în decurs de un an, pentru a-şi alege parlamentul şi preşedintele, scrutinul având loc pe fondul creşterii numărului de cazuri Covid-19. În jur de 6,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi în secţiile electorale, în condiţiile în care alegerile anticipate din aprilie şi iulie nu au reuşit să ducă la o majoritatea parlamentară care să dea un guvern stabil.
Bulgaria are duminică a treia rundă de alegeri parlamentare din acest an, care se desfăşoară în acelaşi timp cu scrutinul prezidenţial, favoritul celui din urmă fiind preşedintele în exerciţiu, Rumen Radev, al cărui principal adversar va fi rectorul Universităţii din Sofia, Anastas Gerdzikov, în timp ce un nou partid creat recent ar putea joca rolul decisiv în formarea unei majorităţi.
Un guvern tehnocrat interimar conduce această ţară de şase luni, după ce partidele politice au eşuat în mod repetat să formeze o majoritate şi au fost astfel convocate din nou alegeri anticipate.
Aceste alegeri au loc însă în plin val agresiv al pandemiei de COVID-19, cu sute de morţi în fiecare zi şi cu spitalele în pragul colapsului, în timp ce numai un sfert dintre adulţii bulgari sunt vaccinaţi.
La temerile legate de pandemie se adaugă cele ale creşterii preţurilor chiar în pragul iernii, mai ales la încălzire şi combustibili.
O incertitudine a alegerilor de duminică este prezenţa la urne, care la scrutinul din iulie a scăzut la 41%, faţă de 49% la cele din aprilie.
Scrutinul din iulie a fost marcat de confruntarea între fostul premier conservator Boiko Borisov şi preşedintele Rumen Radev, care-l acuză pe Borisov de corupţie şi abuz de putere. Nemulţumirea populaţiei faţă de nivelul ridicat al corupţiei a condus anul trecut la manifestaţii împotriva lui Borisov şi formaţiunii de dreapta a acestuia, GERB. Borisov, care a fost premier timp de zece ani, a reuşit atunci să rămână la putere, dar în urma protestelor au apărut trei noi partide contestatare, astăzi reprezentate în parlament, dar care n-au reuşit să coaguleze o majoritate.
Problemele economice şi sanitare din prezent ar putea atrage de partea GERB alegători nemulţumiţi de guvernul interimar susţinut de preşedintele Radev, deşi acesta din urmă este în prezent politicianul cel mai popular şi favoritul scrutinului prezidenţial. UItimele sondaje dau GERB drept formaţiunea cu cele mai mare procent al intenţiilor de vot, 23%, în faţa Partidului Socialist Bulgar (BSP), cu 15%.
Pe locul trei în sondaje apare acum formaţiunea ''Continuăm Schimbarea'', un partid creat cu numai câteva săptămâni în urmă de doi miniştrii din actualul guvern tehnocrat, Kiril Petkov, ministrul economiei, şi Asen Vasilev, ministrul finanţelor. ''Continuăm Schimbarea încearcă să arate că se situează în centrul spectrului politic şi să atragă astfel votanţi ai celorlalte partide, cu excepţia GERB, care nu pierde din sprijin'', explică analistul politic Parvan Simeonov.