Britanicii sunt tot mai eurosceptici. În viitorul Uniunii Europene nu este loc şi pentru Regatul Unit
0Europa a câştigat premiul Nobel pentru Pace săptămâna trecută, dar distincţia vine într-un moment când Uniunea Europeană este tot mai ameninţată de o posibilă destrămare. Marea Britanie se îndepărtează de UE, iar guvernul Germaniei îi permite acest lucru. Cu toate acestea, cancelarul german Angela Merkel vrea să continue cu proiectele la care Regatul Unit se opune.
Prim-ministrul britanic David Cameron ştie că dacă există un lucru care sa-i mulţumească pe colegii săi de partid, acesta este renegarea Bruxellesului. La conferinţa Partidului Conservator „Tory”, de săptămâna trecută, nu a durat prea mult până când prim-ministrul a reuşit să agite spiritele, relatează „Der Spiegel”.
Cameron a reamintit ascultătorilor săi de negocierile cu celelalte state membre ale UE privind pactul fiscal din decembrie anul trecut. „Au fost 25 de oameni într-o cameră şi toţi îmi cereau să semnez. Am spus, totuşi, «nu»“, a declarat el cu mândrie, pentru ca, mai apoi, să urmeze un ropot de aplauze.
Conservatorii au înţeles mesajul pe care Cameron a încercat să-l transmită, şi anume, faptul că guvernul de la Londra nu mai are prea multe în comun cu Europa. Britanicii doresc să nu facă parte din viitoarea integrare continentală şi, de asemenea, doresc să se retragă din mai multe domenii ale politicii, în care au fost implicate până în prezent.
Noua abordare a avut consecinţe zdrobitoare asupra Uniunii Europene.
Poziţia lui Cameron i-a determinat deja pe germani să-şi regândească propria poziţie. Cancelarul german a crezut că destrămarea UE ar putea fi evitată. Ea a spus, în mod repetat, că nu ar trebui să i se dea Regatului Unit sentimentul că nu mai face parte din Europa, precum şi faptul că uşa va trebui să rămână întotdeauna deschisă pentru Londra.
Aceste speranţe au fost, însă, spulberate. Guvernul de la Berlin este convins că Grupul Euro va fi nucleul unei Europe noi şi mai profund integrate. Fiecare etapă suplimentară spre o cooperare mai strânsă în zona euro adânceşte ruptura în cadrul UE. Germanii nu sunt dispuşi să-i aştepte pe britanici să-şi schimbe poziţia în domenii care iscă păreri contradictorii, cum ar fi politica externă şi de apărare. În mod ironic, Europa riscă să se destrame în acelaşi an în care UE a primit premiul Nobel pentru Pace, atrage atenţia „Der Spiegel”.
Când actorii UE devin spectatori
Problema depăşeşte această Europă care circulă cu două viteze, după cum a comentat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, cu mai mulţi ani în urmă. Pe de o parte, există un nucleu dur cu ţările care doresc să conlucreze. Pe de altă parte, sunt ţări precum Marea Britanie, Danemarca şi Suedia, care sunt condamnate să fie spectatoare dacă nu mai doresc să se alăture Uniunii Europene. Visul unei Mari Europe în plină expansiune şi integrantă este depăşit.
Francezii nu au obiecţii, având în vedere că ei urmăresc să beneficieze de pe urma acestei dezvoltări. Ţările individuale vor modifica politica în zona euro, fapt întotdeauna preferat de oficialii de la Paris. Comisia Europeană şi-ar pierde o parte din influenţă, în timp ce ţările mediteraneene se vor bucura de o voce mai puternică, iar puterea Germaniei ar păli.
Când preşedintele francez în funcţie, Charles de Gaulle, (1959-1969) a blocat aderarea Marii Britanii la Comuniunea Economică Europeană în 1963, a menţionat faptul că „simpla participare a Regatului Unit în comunitate ar schimba considerabil natura şi volumul ei“. Acelaşi lucru se aplică şi acum, doar că în sens invers, pentru o Europă în care britanicii sunt cei mai buni spectatori din galerie.
Din punctul de vedere al germanilor, britanicii au asigurat mereu o contrapondere pentru înclinaţia francezilor de a controla guvernamental economia şi barierele comerciale. În opinia Berlinului, ei au garantat că UE nu va concura cu SUA pe scena politicii mondiale. Acesta este motivul pentru care Merkel s-a opus mult timp oricărei dezvoltări care ar lăsa în urmă Marea Britanie.
Reticenţa administraţiei lui Cameron de a face compromisuri lasă guvernul de la Berlin fără nicio alegere. În realitate, cancelarul german a acceptat faptul că nu mai există nicio cale de întoarcere a Londrei către nucleul european.

Într-o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, la Bonn, joia trecută, Angela Merkel a explicat propunerea sa de a dezvolta un buget separat pentru zona euro. Consilierii săi au tras deja concluzia că banii vor fi alocaţi pentru măsuri specifice de promovare a creşterii economice în ţările din zona euro. Dacă ideea lui Merkel se va impune, aceasta va fi o reflecţie, în ceea ce priveşte politica fiscală, a două comunităţi europene sub egida UE.
Barroso, care s-a opus propunerii lui Merkel, a declarat că un buget separat pentru zona euro ar accelera doar scindarea în cadrul Uniunii. Însă cancelarul german nu renunţă, iar propunerea sa va fi pusă, în continuare, pe masa summitului UE din această săptămână.
Regatul Unit, exclus din deciziile-cheie
Fiscalitatea nu este singurul domeniu pe care Berlinul intenţionează să-l modifice, în viitor, fără Londra. Berlinul nici nu vrea să fie strunit atunci când vine vorba de politica de securitate şi de apărare, fapt greu de înţeles fără colaborarea Marii Britanii.
Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, împreună cu omologii săi din Franţa şi Polonia, este hotărât să promoveze cooperarea în domeniul politicii de securitate în UE. În toamna anului trecut, britanicii au blocat încercarea celor 26 de state membre de a stabili un sediu comun pentru misiuni militare. Acum, planul este în curs de reînviere şi de punere în aplicare, dacă nevoia o cere, în pofida rezistenţei de la Londra.
Ideea că Europa va trebui să se descurce, pe viitor, fără Marea Britanie este, de asemenea, legată de evoluţiile din zona euro. Guvernul german susţine controlul parlamentar în grupul celor 17 ţări din zona euro. Acest lucru ar însemna excluderea delegaţilor din ţările non-euro de la deciziile-cheie. În timp ce ţări precum Polonia speră să adere la euro şi să fie acceptată în cercul interior de conducere al Europei, Marea Britanie exclude definitiv aderarea la euro şi păstrează lira stelină.
Britanicii, o forţă care dezbină
Britanicii sunt percepuţi din ce în ce mai mult ca o forţă dezbinătoare în Parlamentul European (PE). „Cu greu trece o zi în care aceasta să nu ridice noi cereri“, a spus Herbert Reul, preşedintele grupului care reprezintă Uniunea Creştin-Democrată, de centru-dreapta, din Germania, şi partidul său „soră” din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială, în PE.
Prim-ministrul britanic David Cameron nu vrea să lase lucrurile să meargă atât de departe şi speră să evite pe cât posibil o ieşire oficială din UE. Dar el se confruntă cu o dilemă. Pe de o parte, trebuie să facă bonificaţii pentru partenerii de coaliţie, liberal-democraţii, care văd în continuare avantajele aderării la UE.
Pe de altă parte, David Cameron vede cât de puternică a devenit dreapta populistă reprezentată de Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP), care vrea ca Regatul Unit să se retragă complet din UE. Dar mai presus de toate, Cameron trebuie să lupte cu publicul, care se teme de o preluare a Marii Britanii de către birocraţii de la Bruxelles. În sondajele de opinie, aproape 50% din britanici spun că ar vota într-un referendum pentru retragerea din UE.
Măsurarea impactului
Secretarul german de Externe, William, Hague a anunţat un audit cuprinzător al impactului, bun sau rău, al legislaţiei UE privind Marea Britanie. Hague vrea să examineze toate tratatele prin care ţara sa a transferat puterea Bruxellesului.
Analiza cost-beneficiu este prevăzută să înceapă în această toamnă. Niciun membru UE nu s-a aventurat să facă nimic de acest fel înainte, în parte, pentru că mulţi lideri europeni se tem că Uniunea s-ar dezbina mai repede în cazul în care membrii individuali ar alege legislaţia care i-ar atrage.
„Ni se pare regretabil că Marea Britanie a luat anumite măsuri fără noi“, a declarat Rainer Brüderle, liderul parlamentar Partidului german Liber-Democrat (FDP). Dar el ştie, de asemenea, care sunt priorităţile Germaniei. „Trebuie să eliminăm defectul din naştere al monedei euro şi avem nevoie de o uniune politică mai puternică“. Şi aparent, va fi realizat fără Marea Britanie.