Brexit. Cine a câştigat lupta pe reţelele sociale
0
Încă de la începutul campaniei pentru referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană (UE), reţelele de socializare, în principal Facebook şi Twitter, au fost luate cu asalt atât de militanţi pro-Brexit, cât şi de cei anti-Brexit. În ajun de plebiscit, tabăra „Vote Leave“ - pentru părăsirea UE - pare să fi câştigat războiul mediatic cu tabăra „Stronger In“ - pentru rămânerea în UE, comentează slate.fr.
În pofida statutului special al Marii Britanii în UE, acordului semnat la 19 februarie a.c. între Londra şi Bruxelles şi analizelor care subliniază avantajele rămânerii britanicilor în familia europeană, febra eurosceptică s-a extins constant şi sigur peste Canalul Mânecii.
Încă de la începutul campaniei pentru referendumul privind apartenenţa Marii Britanii la UE, reţelele de socializare, în principal Facebook şi Twitter, au fost luate cu asalt atât de militanţi pro-Brexit, cât şi de cei anti-Brexit. Cu o zi înainte de plebiscit, tabăra „Vote Leave“ pare să fi câştigat războiul mediatic cu tabăra „Stronger In“, dacă se ia în calcul numărul de simpatizanţi şi angajamentul observat în distribuirea unor mesaje pe diverse platforme de informare.
„BeLEAVE in Britain“, titra cu litere mari, luni, 13 iunie, tabloidul „The Sun“, într-un apel la redescoperirea mândriei naţionale a britanicilor şi la un vot, la referendumul de joi, 23 iunie, în favoarea ieşirii din blocul comunitar. În acelaşi timp, „The Times“ publica un sondaj YouGov potrivit căruia distanţa dintre pro-Brexit şi anti-Brexit ar fi de şapte puncte procentuale în favoarea primei tabere menţionate.
Această distanţă nu este întâmplătoare, în condiţiile în care cei care militează pentru ieşirea din UE s-au dovedit a fi foarte activi, în special în mediile online.
Pe Twitter, dezbaterea în jurul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la UE s-a intensificat cu fiecare zi care a trecut, cuvântul „Brexit“ ajungând la peste trei milioane de menţiuni, constatate în mare la subiecte de economie, migraţie sau servicii publice.
Pentru a se impune în acest război de zgomot şi imagine, tactica europarlamentarului Nigel Farage a fost foarte simplă: a strigat tare pentru a se face auzit. În cele din urmă, şeful partidului eurofob şi antimigraţie UKIP a câştigat bătălia de pe reţelele de socializare, fiind mult mai urmărit decât premierul conservator David Cameron, liderul laburist Jeremy Corbyn sau chiar foarte mediatizatul fost primar al Londrei Boris Johnson. De exemplu, el a înregistrat, la sfârşitul săptămânii 6-12 iunie, un nou record de mobilizare, cu 364.000 de aprecieri la o propunere, un rezultat net superior sumei tuturor aprecierilor primite de ceilalţi nouă oficiali aflaţi în top zece cele mai influente personalităţi în referendumul privind Brexit.

FOTO reputationsquad via slate.fr
Pe de o parte, este absolut firesc, chiar logic, ca mesaje critice la adresa unui sistem în funcţiune, oricare ar fi natura acestuia, să marcheze puncte. În acest sens, campania „Vote Leave“ a reuşit, în pofida aproximărilor şi declaraţiilor sale nesusţinute de multe ori de realitate, să-şi impună punctele de vedere şi să direcţioneze dezbaterea pe un teren care-i cuvine, precum stimularea unor sentimente naţionale.
Pe de altă parte, nici tabăra anti-Brexit nu a fost foarte vocală şi ingenioasă, rezumându-se la prezentarea unor cifre seci cu privire la pericolul ieşirii din UE care cu greu pot mobiliza alegătorii. Probabil ar fi trebuit să pună mai mult accent pe fundamentele istorice ale Uniunii Europene, care, fără supărare pentru eurosceptici, încarnează un ansamblu de idei şi principii ce depăşesc simplele probleme legate de spaţiul de schimb economic, conchide slate.fr.