Angela nu merge mai departe

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Angela Merkel, în timpul conferinţei de presă în care şi-a anunţat planurile Foto: EPA/EFE
Angela Merkel, în timpul conferinţei de presă în care şi-a anunţat planurile Foto: EPA/EFE

Cancelarul federal german, Angela Merkel, şi-a anunţat retragerea treptată din politică: în decembrie renunţă la şefia partidului său, iar actualul său mandat în fruntea guvernului este şi ultimul.

Cutremur pe scena politică din Germania. Cancelarul federal Angela Merkel, care se află la conducerea Uniunii Creştin-Democrate, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, la Berlin, că nu va mai candida la şefia formaţiunii la Congresul partidului care va avea loc în luna decembrie, la Hamburg. 

Totodată, ea a declarat că actualul său mandat în fruntea executivului, mandat care se încheie în anul 2021, va fi şi ultimul. „Nu m-am născut cancelar“, a spus Merkel, care deţine această funcţie începând din 2005.

Şefa guvernului de la Berlin nu are de gând nici măcar să candideze la alegerile legislative viitoare. Şi nici nu ia în calcul să obţină un post la Bruxelles.

„Este timpul pentru a deschide un nou capitol“, a afirmat Merkel, la o zi după rezultatele „amare“ şi „dezamăgitoare“, după cum ea însăşi le-a catalogat, din landul Hessa, din centrul Germaniei. 

Chiar dacă Uniunea Creştin-Democrată (CDU) s-a clasat pe primul loc la acest scrutin regional, scorul obţinut a fost de numai 27% din voturi, mai puţin cu 11,3% în comparaţie cu alegerile din 2013.

Pierderea înregistrată de CDU în Hessa, landul în care se găseşte capitala financiară a Germaniei - Frankfurt -, a fost chiar mai mare decât cea înregistrată de Partidul Social-Democrat (SPD). Social-democraţii au obţinut duminică un scor de 19,8%, în scădere cu 10,9% faţă de 2013. 

Totuşi, Angela Merkel, intens criticată pentru politica „uşilor deschise“ faţă de refugiaţi, intenţionează să-şi ducă la bun sfârşit actualul mandat de cancelar. Întrebată ce va face după 2021, ea a spus că „nu îşi face griji“, pentru că se va „gândi la ceva“.

Deşi decizia de a renunţa la şefia CDU a fost anunţată la numai o zi după rezultatele alegerilor din Hessa şi la două săptămâni după cele din Bavaria, în urma cărora Uniunea Creştin-Socială, aliata bavareză a CDU, a pierdut majoritatea absolută în parlamentul regional, Angela Merkel a declarat că s-a hotărât să facă acest pas încă dinainte de vacanţa parlamentară din vară.

Schimbare de atitudine

„Această decizie este contribuţia mea pentru ca actuala coaliţie să-şi poată concentra eforturile pe o bună guvernare“, a declarat Merkel, după ce, în cursul dimineţii, se întâlnise cu membri ai conducerii CDU pentru a discuta despre rezultatele alegerilor regionale.

Însă renunţarea la şefia Uniunii Creştin-Democrate a fost considerată de mai mulţi observatori surprinzătoare, având în vedere că, în februarie, Merkel declara în cadrul emisiunii „Berlin direkt“ de la ZDF că, pentru ea, aceste două posturi (lider al CDU şi funcţia de cancelar federal) merg mână în mână. Angela Merkel spunea atunci că numai în acest fel poate fi construit un guvern stabil.

Acum însă, ea este de părere că trebuie să facă un pas înapoi pentru a le face loc noilor lideri din cadrul CDU. „Ştiu că nu s-a mai întâmplat, este fără precedent, dar cred că (situaţia) oferă mult mai multe oportunităţi decât riscuri pentru ţară, pentru guvernul german şi pentru partidul meu“, a declarat ea.

Stând alături de Angela Merkel în conferinţa de presă de la Berlin, premierul landului Hessa, Volker Bouffier, a lăudat decizia cancelarului. „Angela Merkel a luat o decizie nobilă, o decizie corectă, o decizie puternică“, a spus el. 

Potrivit unor surse din CDU, în momentul în care şi-a anunţat planurile, luni dimineaţa, în faţa membrilor de partid, şefa creştin-democraţilor a fost îndelung aplaudată.

Începe lupta pentru putere

Anunţul ei privind renunţarea la şefia Uniunii Creştin-Democrate relansează în mod automat şi bătălia internă pentru conducerea partidului. 

Însă Angela Merkel, care se află la conducerea acestei formaţiuni din anul 2000, susţine că nu vrea să influenţeze discuţiile din cadrul partidului despre persoana care îi va succede în funcţie. „Voi accepta orice decizie democratică luată de partidul meu“, a spus ea.

Printre persoanele care intenţionează să intre în lupta pentru şefia CDU se numără aliata ei Annegret Kramp-Karrenbauer, secretar general al formaţiunii începând din luna februarie a acestui an. Presa germană a scris adesea că aceasta ar urma să fie succesoarea lui Merkel. 

Actualul ministru federal al Sănătăţii, Jens Spahn, care face parte din aripa conservatoare a partidului şi care este un critic al cancelarului, vizează şi el postul de preşedinte al formaţiunii, notează dpa. La fel şi fostul lider al blocului conservator din Bundestag (parlamentul federal german) Friedrich Merz. 

Am spus cândva că nu m-am născut cancelar. Şi nu am uitat asta niciodată.

Angela Merkel

cancelarul federal al Germaniei

O coaliţie fragilă

Chiar dacă Merkel intenţionează să-şi ducă mandatul de cancelar la bun sfârşit, misiunea se anunţă a fi una dificilă, în contextul în care în cadrul coaliţiei de guvernare, formată din CDU, CSU şi SPD,  există în continuare disensiuni. 

De altfel, chiar şefa executivului de la Berlin a declarat luni că „imaginea pe care guvernul o dă este inacceptabilă“. Potrivit ei, unele aspecte din comportamentul coaliţiei din ultimele luni nu s-au ridicat la aşteptările sale.

Îngrijorări legate de modul în care funcţionează lucrurile au fost exprimate şi de şefa SPD, Andrea Nahles, care a pus la punct un plan în cinci puncte pentru a salva coaliţia, după o şedinţă de urgenţă a social-democraţilor ce a avut loc luni. 

Planul face referire la o pensie de bază, reforme privind îngrijirea copilului, acţiuni privind schimbarea climatică, o protecţie mai mare pentru chiriaşi şi reforma pieţei muncii. Iar dacă până în decembrie nu se vor înregistra progrese, SPD s-ar putea retrage de la guvernare, scrie dpa.

O astfel de mişcare ar putea-o pune pe Merkel în situaţia de a conduce un guvern minoritar sau chiar de a declanşa alegeri anticipate, un demers riscant, având în vedere ascensiunea extremei-drepte pe fondul crizei refugiaţilor.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite