ANALIZĂ Vizita preşedintelui Iohannis în Italia. Roma, în căutare de aliaţi în războiul cu Bruxellesul
0
Preşedintele României, Klaus Iohannis, începe duminică o vizită de stat în Italia, o ţară cu un guvern populist şi eurosceptic, care se află în război cu Bruxellesul pe tema deficitului bugetar şi a problemei migranţilor.
Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, în perioada 14 - 17 octombrie, o vizită de stat în Republica Italiană, în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri şi al aniversării a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat.
Potrivit unei comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, aceasta este prima vizită de stat din ultimii 45 de ani în Italia a unui şef al statului român. Duminică, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, preşedintele Iohannis va avea o întrevedere cu reprezentanţi de marcă ai cultelor religioase ortodox, greco-catolic şi romano-catolic.
Luni, vor avea loc convorbiri oficiale cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, pe teme legate de Parteneriatul strategic consolidat dintre cele două ţări şi de cooperarea în plan european, internaţional şi de securitate. Agenda va mai include întrevederi oficiale cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Giuseppe Conte, preşedintele Senatului, Maria Elisabetta Alberti Casellati, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberto Fico. Şeful statului roman va avea cu oficialii italieni un schimb de opinii pe temele de actualitate ale agendei UE.
Roma se află într-un adevărat război cu Executivul European din cauza proiectului de buget al guvernului Italian, dar şi din cauza proroblemei gestionării afluxului de migranţi.
Şeful BCE: oficialii italieni trebuie „să se calmeze“
Sâmbătă preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat că oficialii italieni trebuie să înceteze să pună moneda euro sub semnul întrebării şi „să se calmeze“ în dezbaterea lor despre buget pentru că deja au provocat pagube firmelor şi cetăţenilor, relatează Reuters.
Guvernul italian este angrenat într-un război al declaraţiilor cu oficiali europeni pe seama planurilor Romei de a tripla deficitul bugetar anul viitor, dând înapoi faţă de un angajament anterior de a reduce deficitul într-una dintre ţările cele mai îndatorate ale blocului comunitar.
„O mărire de buget într-o ţară cu o datorie mare devine mult mai complicată... dacă oamenii încep să pună euro sub semnul întrebării“, a declarat Draghi în cadrul unei conferinţe de presă din Indonezia, la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
„Aceste declaraţii au provocat pagube reale şi există multe dovezi că spread-urile (diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare al unui instrument financiar) s-au mărit în legătură cu aceste declaraţii. Rezultatele sunt că oamenii şi firmele plătesc dobânzi mai mari la împrumuturi", a spus Draghi. Un oficial de rang înalt din coaliţia aflată la putere a declarat recent că Italia ar beneficia de pe urma renunţării la euro, dar ulterior a dat înapoi în urma reacţiei pieţelor.
Avetismentele comisarilor europeni
Tensiunile dintre Roma şi Bruxelles s-au acutizat din cauza proiectului de buget pentru anul 2019 prin care guvernul italian, eurosceptic, doreşte să încalce regulile bugetare europene pentru a-şi îndeplini promisiunile electorale.
„Trebuie să ne asigurăm că datoria publică italiană scade şi că stabilitatea Zonei Euro este asigurată”, este mesajul transmis de la Buxelles, prin vocea comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici.
Coaliţia populistă la putere în Italia s-a înţeles asupra unui deficit de 2,4% din PIB. Un acord salutat de cele două partide de la putere – Liga, de extremă dreaptă, şi Mişcarea 5 stele, antisistem – dar care riscă să provoace tensiuni cu Comisia de la Bruxelles şi agitaţie pe pieţele financiare.
Un deficit de 2,4% din PIB este mult peste cele 0,8%, cifra promisă de fostul guvern de centru-stânga. Pentru coaliţia de la putere la Roma, condusă de mierul Giuseppe Conte, dar în realitate de vice-premierii Matteo Salvini şi Luigi Di Maio, nu contează. Ce e important pentru cei doi populişti – unul antisistem, celălalt extremist de dreapta – este că, din punctul lor de vedere, „e o zi istorică pentru ţară, Italia s-a schimbat”. Ce contează dacă Bruxelles ceruse Romei să-şi menţină deficitul cât mai mic pentru a reduce datoria publică a Italiei – 2.300 de miliarde de euro, adică 130% din PIB – cea mai mare din zona euro.
Ca să ajungă la un astfel de deficit public, guvernanţii actuali au ales să-şi respecte promisiunile electorale. Se va instaura astfel un venit zis „cetăţenesc” de 750 de euro pe lună pentru 6 milioane de italieni săraci, aflaţi în mare parte în sudul ţării, acolo unde se regăeşte şi electoratul mişcării 5 stele. Pe de altă parte, se introduce o „flat tax“, un impozit de 15% pentru aproape un milion de firme, măsură destinată regiunilor industriale din nordul Italiei, acolo unde este rezervorul de voturi al Ligii.
„Comisia europeană este astfel confruntată cu unul dintre cele mai spinoase dosare ale ei după Brexit şi riscurile unui Grexit în 2015” scrie Le Monde. Ce va face acum CE? Va cere Italiei să respecte „à la lettre” regulile pactului de stabilitate şi creştere, cu riscul de a provoca o criză deschisă cu guvernul populist de la Roma, asta cu doar câteva luni înaintea alegerilor europene? Sau CE va închide ochii, cu riscul de a pierde şi mai mult din credibilitatea ei?
Teoretic, Comisia nu are de ales, trebuie să atenţioneze Roma că bugetul respectiv nu respectă regulile. Pierre Moscovici, comisarul european la Economie, a avertizat déjà Italia, cerându-i să-şi reducă datoria publică, descrisă drept „explozivă”.
În săptămânile ce vin, Comisia va urma deci o procedură ca pentru orice altă ţară care încalcă regulile pactului de stabilitate. Îi va transmite mai întâi o scrisoare de avertizare Romei şi apoi o cerere de rectificare bugetară. Le Monde scrie că „echipa lui Juncker ar putea aştepta o reacţie brutală a pieţelor financiare care ar obliga guvernul Conte să dea înapoi fără să fie nevoie ca Bruxelles să intervină. Comisia ar mai putea apoi aştepta să vadă cum vor reacţiona diversele capitale importante ale Europei. Nu e sigur că germanii, olandezii sau finlandezii vor accepta un astfel de buget italian”.
Salvini, în căutare de aliaţi
În replică însă, vicepremierul de extremă dreaptă Matteo Salvini încearcă să coalizeze o mişcare europeană mai largă împotriva principiilor de disciplină bugetară şi a spaţiului de liberă circulaţie pe care se întemeiază construcţia europeană, remarcă Bloomberg. Întâlnirea avută de Salvini cu liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen pentru a lansa împreună o campanie suveranistă în perspectiva alegerilor europarlamentare, sub sloganul „Europa Naţiunilor şi a libertăţii”. Salvini i-a numit pe cei care sunt în opinia sa „adversarii Europei“.
„Inamicii Europei sunt cei înrădăcinaţi în buncărul de la Bruxelles […] Junkerii [preşedintele Comisiei Europene, n.r], Moscovicii [comisarul european pentru afaceri economice, n.r.], care au adus nesiguranţă şi frică în Europa şi refuză să renunţe la scaunul lor", a declarat Salvini, alături de Marine le Pen în timpul unui eveniment de la Roma, dedicat lansării campaniei electorale pentru europenele din luna mai 2019.
Italia a ami ameninţat, prin vocea vicepremierului Luigi Di Maio, că îşi va folosi dreptul de veto privind bugetul UE pentru următorii şapte ani dacă blocul european nu îşi schimbă atitudinea privind imigraţia.
Se încarcă comentariile...
