Analiză. „Pacea electrică“ dintre Turcia şi Grecia poate degenera în război

Situaţie tot mai tensionată între Turcia şi Grecia, în ultimele zile. Elicopterul care îl transporta pe premierul grec, Alexis Tsipras, a fost şicanat în aer de avioane de luptă aparţinând forţelor aeriene din Turcia.

Incidentul s-a întâmplat deasupra Mării Egee şi potrivit presei elene, piloţii turci le-au cerut celor greci să le arate planul de zbor. 

Aceştia au refuzat şi l-au anunţat pe Tsipras. Imediat, două aparate de luptă ale aviaţiei elene s-au ridicat de la sol, dar până la apropierea lor, avioanele turcilor s-au făcut nevăzute.

Relaţiile dintre Grecia şi Turcia nu a fost niciodată extraordinare. Cele două ţările vecine s-au războit între ele de mai multe ori în secolul al XX-lea şi s-au apropiat de un conflict militar asupra insulei greceşti Imia în 1996, înainte ca Statele Unite să intervină pentru a preveni dezastrul.

 Acum, cele două state membre NATO se află din nou într-o situaţie conflictuală, şi din cauza liderilor populişti din ambele ţări, iar Washingtonul nu pare să realizeze ce se întâmplă. Luni, Turcia a avertizat Grecia să se abţină de la „provocări”, după ce grecii au înălţat drapelul elen pe una dintre insuliţele nelocuite disputate de cele două ţări, localizată în Marea Egee, în apropiere de coastele Turciei.

 Premierul turc, Binali Yildirim, a declarat că ofiţerii Pazei de Coastă au îndepărtat drapelul elen de pe respectiva insuliţă, situată în dreptul staţiunii turce Didim. Incidentul este similar celui petrecut în 1996, când cei doi aliaţi NATO aproape au intrat în război pentru două insule nelocuite – cunoscute în greacă sub numele de Imia, iar în turcă, sub numele de Kardak – pe care ambele ţări le revendică, a mai spus premierul Yildirim. 

„Sfatul nostru pentru Grecia este să se reţină de la provocări şi agitaţii„, a spus Binali Yildirim şi a adăugat că Turcia „este hotărâtă să răspundă corespunzător” unor astfel de acţiuni. 

Incidentul de luni vine după accidentul tragic de săptămâna trecută în care un pilot grec a murit după ce avionul său s-a prăbuşit în timp ce se întorcea la bază dintr-o misiune de interceptare a avioanelor de luptă turceşti deasupra insulei greceşti Skyros. Nu a fost un incident izolat: avioanele turceşti au încălcat spaţiul aerian grec de peste 30 de ori numai în aprilie. În timp ce premierul  Yildirim şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au transmis condoleanţe premierului grec Alexis Tsipras, opinia publică greacă învinuieşte de moartea moartea pilotului de 34 de ani, în mod direct, Turcia. 

Acest incident a venit la două zile după ce soldaţii greci au tras focuri de avertizare înspre un elicopter turc care zbura peste insula Ro, la graniţa cu Grecia din Marea Egee. Duminica trecută, prim-ministrul grec Alexis Tsipras a cerut Turciei să-i elibereze pe cei doi soldaţi greci deţinuţi în închisorile din Turcia începând cu luna martie, după ce aceştia încălcaseră frontiera turcă în timpul unei patrule. Arestarea celor doi soldaţi care ar putea fi judecaţi pentru spionaj, alimentează mânia printre greci.

„Relaţiile greco-turce traversează o fază periculoasă“

„Relaţiile greco-turce traversează o fază periculoasă“, a declarat Lamprini Rori, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Exeter (Marea Britanie), pentru „L'Orient-Le Jour“. „Suntem într-un context de pace electrică“, adaugă Rori. Cazul celor 8 militari turci, acuzaţi de participare la puciul eşuat din 2016 şi a refugiaţilor din Grecia, a agravat fricţiunea, deoarece justiţia greacă a refuzat cererea de extrădare către Ankara. 

În ultimele luni, încălcările spaţiului aerian grec de către aviaţia turcă s-au intensificat. Acest lucru aminteşte de contextul din 1996, când disputa dintre cei doi vecini din jurul insulei greceşti Imia, în apropierea coastei de vest a Turciei, aproape că a degenerat într-un conflict armat.

Controlul asupra depozitelor de gaze naturale şi petrol

Atena şi Ankara au căutat să calmeze spiritele şi au promis că vor „consolida dialogul“ pentru a evita escaladarea. Dar mai multe puncte de discordie - unele datând de la crearea celor două state - ţin cele două capitale în alertă. Pe lângă problema Ciprului, care rămâne un impediment major pentru reconcilierea lor, cele două ţări nu sunt de acord cu privire la delimitarea apelor teritoriale, spaţiilor aeriene naţionale şi a zonelor economice exclusive (ZEE). 

Astfel, Turcia are unele „zone gri“ (cum ar fi insuliţa Imia), în timp ce Grecia invocă Tratatul de la Lausanne din 1923, care a trasat graniţele dintre cele două ţări după războiul greco-turc . Şi dacă primele bătălii pentru unele stânci nelocuite din Marea Egee par anecdotice, ele ascund în realitate probleme geostrategice majore, inclusiv controlul asupra depozitelor de gaze naturale şi petrol din aceste ape. 

„Atâta timp cât aceste dispute nu sunt rezolvate, acestea vor continua să provoace tensiuni grave care pot escalada“, spune OLF Jean Marcou, un specialist în relaţiile greco-turce.

Rori susţine că „politica revizionistă a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care se confruntă cu Grecia şi Cipru în Marea Egee are ca scop să arate o Turcie cu alură de putere regională hegemonică". Şi în Grecia sunt forţe, chiar în coaliţia guvernamentală, care se folosesc de aceste incidente în scopuri politice.

   Retorică „iraţională” de ambele părţi

În ciuda climatului tensionat la nivel internaţional, ambele ţări se avântă într-o retorică iraţională, scrie Foreign Policy. În Turcia, Erdogan şi partidul său promovează discursuri chiar mai agresive la adresa Greciei, în timp ce cel mai mare partid de opoziţie este condus de Kemal Kilicdarogly, un bărbat care susţine că Turcia trebuie să recapete 18 insule ocupate în prezent de Grecia.

La rândul său, premierul Alexis Tsipras sugerează că Recep Tayip Erdogan se comportă precum „un sultan”, în timp ce partidul de centru-dreapta susţine că Turcia este „o ţară cu regim autoritar care produce instabilitate şi tensiune în regiune.”

Modul în care premierul grec gestionează conflictul cu Turcia aduce în discuţie, mai degrabă, situaţia din propriul Guvern, în condiţiile în care Ministerul Apărării este condus de Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenţi, partid care face parte din coaliţia de guvernare. Potrivit sursei citate, parteneriatul dintre Syriza şi Grecii Independenţi a fost dintotdeauna „bizar”, dar în contextul actualelor conflicte cu Turcia începe să capete contur, întrucât singurul lucru pe care l-au avut în comun anterior a fost că s-au opus măsurilor de austeritate.

În timp ce partidul Syriza îşi are rădăcinile în stânga radicală, Kammenos provine dintr-o formaţiune populistă şi naţionalistă. Liderul Grecilor Independenţi ar avea conexiuni atât cu preşedintele american Donald Trump, prin intermediul fostului consilier George Papadopoulos, cât şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, prin intermediul omului de afaceri şi fost parlamentar Ivan Savvidis. Deşi acesta l-a ajutat pe Tsipras în ceea ce priveşte funcţionarea statului, i-a dat „bătăi de cap” frecvente pe problemele de politică externă, mai notează FP.

Kammenos şi partidul său l-au pus frecvent pe Tsipras într-o poziţie dificilă, făcând afirmaţii şi denunţuri agresive la adresa Turciei. În calitate de ministru al Apărării, Kammenos a provocat în mod repetat turcii, îndemnându-i „să vină şi să le ia”, referindu-se la insulele disputate.

După incidentul de luni seara, adjunctul ministrului Apărării a precizat că Grecia a ajuns în pragul unui „război nedeclarat în Egee.”

Grecia mizează şi pe Israel

Interesantă este acum apropierea Greciei de Israel care până în anii 1990, a văzut Turcia ca pe un aliat strategic în regiune. Relaţiile dificile de astăzi ale Ankarei cu Statele Unite şi mai multe ţări europene agravează, de asemenea, tensiunile dintre Grecia şi Turcia. Pentru că tocmai apartenenţa lor comună la NATO a motivat Grecia şi Turcia să lase deoparte divergenţele.