Aliații de lungă durată ai SUA iau în calcul modalități de a riposta împotriva acțiunilor lui Trump: „Am trecut de la seducție la strategie”
0Aliații de lungă durată ai SUA spun că dispun de mijloace de a riposta față de acțiunile lui Trump, tarifare și nu numai, și sunt gata să le folosească, scrie Politico, care a obținut punctele de vedere a peste 20 de oficiali guvernamentali din Europa și Canada. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului despre eventuale măsuri de scurtă durată, dar și despre strategii pe termen lung.
Președintele american Donald Trump și-a petrecut primele trei luni ale celui de-al doilea mandat impunându-și voința asupra restului lumii, spunându-le, de pildă, aliaților de lungă durată că „nu au cărți” pentru a ieși câștigători. În acest context, în capitalele din Europa și din alte părți, au loc dezbateri cu privire la mâinile pe care totuși le-ar putea juca.
Propunerile variază de la iritații minore la acțiuni extreme- măsurile lor inițiale ar putea fi primele fisuri, amenințând să declanșeze un torent de acțiuni din ce în ce mai punitive care, în cele din urmă, să ajungă poate să destrame o alianță transatlantică veche de opt decenii, remodelând ordinea globală.
Printre acestea se numără găsirea unor furnizori alternativi de echipamente militare și muniții pentru contractorii din domeniul apărării cu sediul în SUA, adoptarea unor contratarife drastice, reducerea protecției proprietății intelectuale pentru companiile americane și diminuarea dependenței lor de giganții americani din domeniul tehnologiei.
„Există o schimbare de mentalitate. Am trecut de la seducție la strategie. Vom lua decizii pentru a ne proteja. Trebuie să găsim o cale care să funcționeze fără Washington”, a declarat un diplomat UE despre relațiile cu Trump.
Liderii de la Londra la Varșovia, de la Helsinki la Roma își continuă eforturile de detensionare și de menținere a unor relații productive cu Washingtonul, analizând în același timp modalități de diminuare a riscurilor și protejare de ravagiile provocate de Trump.
De partea cealaltă, Casa Albă a minimalizat potențialul unei rupturi, afirmând că eforturile lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina - pe care le-a întreprins cu puține contribuții din partea aliaților NATO - sunt menite să facă Europa mai sigură, chiar dacă mulți dintre liderii continentului se tem că orice concesii potențiale către președintele rus Vladimir Putin vor face securitatea lor colectivă și mai precară
„Președintele a condus efortul de soluționare pașnică a celui mai mare conflict de după cel de-Al Doilea Război Mondial din Europa și contribuie la restabilirea căilor maritime internaționale în Marea Roșie, de care vor beneficia și piețele europene”, a declarat Brian Hughes, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate.
„Vom continua să colaborăm cu aliații noștri europeni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a cooperării în materie de securitate - fie prin vânzări militare externe, fie prin încurajarea aliaților noștri să își crească bugetele de apărare și prin tragerea la răspundere a adversarilor noștri, precum rebelii houthi.”
Mesajele scurse dintr-un grup privat dedicat atacurilor asupra rebelilor houthi, au dezvăluit faptul că unii dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui consideră că Europa este „profitoare”, Vance deplângând că „urăște” ca SUA să salveze mereu continentul.
Oficialii lui Trump „par să creadă că Europa este acest continent muribund care nu are viitor și nu este capabil să acționeze independent, că Rusia este o putere formidabilă”, a apreciat Minna Ålander, cercetător pe probleme de apărare și securitate transatlantică la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.
„S-ar putea să afle în curând că opusul este adevărat”.
Deplasarea investițiilor pentru apărare în altă parte decât SUA
Puține țări din Europa sunt mai îndatorate sau mai loiale necondiționat Statelor Unite decât Polonia. Și totuși, în Varșovia apar acum afișe care îmbină două siluete: Putin și Trump.
Acesta este un indiciu al măsurii în care două luni de amenințări și provocări directe din partea Washingtonului schimbă rapid opinia publică - și calculele private ale oficialilor guvernamentali - în Varșovia și în alte capitale europene.
Trump a făcut presiuni asupra membrilor NATO pentru a-și crește cheltuielile pentru apărare, afirmând că cerința alianței ca națiunile să aloce 2% din PIB ar trebui să ajungă la 5%. Dar rezultatul presiunilor sale ar putea fi ca aliații NATO să-și deplaseze investițiile în apărare în altă parte decât în contractele americane, reducând astfel un acord profitabil pe care se bazează SUA.
Polonia, care se învecinează cu Ucraina și Belarus, țară aliniată Rusiei, cheltuiește deja 4,7 % din PIB-ul său pentru apărare, cel mai mult dintre toți membrii NATO. Totodată, cumpără mai multe echipamente de apărare americane decât orice altă țară din lume. Trump și secretarul Apărării, Pete Hegseth, au lăudat Polonia drept un aliat exemplar. Dar Varșovia reconsideră acest parteneriat. Prim-ministrul Donald Tusk a exclus anularea oricăror contracte existente, dar există reticențe la Varșovia cu privire la încheierea unora noi.
„Încrederea în SUA a fost grav zdruncinată”, a declarat Pawel Kowal, trimisul pentru Ucraina în cadrul biroului lui Tusk. „Nu cred că, pentru moment, vom mai plasa comenzi importante cu industria americană de armament, după ce ne-am analizat experiențele cu ceea ce se întâmplă acum”.
Kowal a adăugat că aceasta nu este o declarație ușoară, având în vedere cât de mult a contribuit achiziția de echipamente de apărare americane de către Polonia la consolidarea relațiilor cu Washingtonul și, în special, cu administrația Trump. Polonia intenționează să cheltuiască 47,1 miliarde de dolari pentru apărare în 2025, din care mai mult de jumătate vor merge la contractori americani. Dar Kowal spune că Polonia trebuie acum „să își diversifice achizițiile de arme” și „să cumpere în Europa sau să se bazeze mai mult pe propria noastră industrie poloneză de armament”.
Cezary Tomczyk, ministrul adjunct al apărării din Polonia, a declarat că menținerea unor legături puternice cu SUA rămâne importantă, menționând că Trump a încurajat Europa să fie mai autonomă și afirmând că investiția mai mare în producția din Polonia face parte din aceasta. Dar Tomczyk a oferit un cuvânt de precauție, menționând că SUA are interese tangibile și în Polonia. „Dacă SUA se îndepărtează de Polonia, nu ar fi bine pentru SUA”, a spus el.
În timp ce Trump se pregătea să preia funcția pentru a doua oară, liderii europeni au elaborat o strategie potrivit căreia l-ar putea menține implicat în NATO prin satisfacerea cererii sale de a crește cheltuielile pentru apărare prin angajamente de a direcționa majoritatea cheltuielilor către companii americane. Acum, ei se îndreaptă în direcția opusă.
„Europa își majora acum mult investițiile în apărare. Și va fi logic ca Europa să întoarcă acești bani către propria economie”, a declarat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna, care s-a referit, de asemenea, la întrebările cu privire la fiabilitatea sistemelor de arme fabricate în America - apărute după ce Trump a oprit brusc ajutorul pentru apărare și schimbul de informații cu Ucraina în martie. „Trebuie să existe o încredere politică că, dacă cumperi ceva, să fii sigur că poți să le și folosești”.
Multe dintre țările hotărâte să majoreze cheltuielile pentru apărare nu doresc să investească în baza industrială de apărare a Americii - și sunt recent conștiente de faptul că nu este la fel de simplu să-l îndupleci pe Trump ca în timpul primului său mandat.
„În anii anteriori, sub Trump 1.0 și chiar și după aceea, am spus, da, îl putem liniști. Vrea să facă înțelegeri, vrea să mergem la o mare sesiune de cumpărături de la el: Să cumpărăm F-35, sisteme de rachete Patriot, gaze naturale lichefiate și tot felul de alte lucruri ... și apoi va fi liniștit”, a declarat Peter Beyer, membru al Bundestagului din partea creștin-democraților conservatori, partidul care se așteaptă să conducă viitorul guvern german. „Cred că acesta este un calcul mult prea simplist. Nu se leagă, cel puțin nu astăzi. Nu va funcționa”.
Dorința lui Trump de a folosi sistemele de armament controlate de SUA ca pârghie asupra Ucrainei în plin război a dat naștere unor noi îngrijorări. Canada, Portugalia, Danemarca și Germania și-au exprimat public rezervele cu privire la continuarea achiziționării de avioane de luptă F-35 din SUA, având în vedere că Trump, în cazul unui dezacord politic, ar putea bloca accesul la piesele de schimb și la actualizările software necesare.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat că Berlinul va continua să își onoreze contractele F-35, numind SUA „un aliat important pentru noi”. Dar a precizat, de asemenea, că acest lucru se datorează, cel puțin parțial, lipsei altor opțiuni în modernizarea unei flote actuale care este pe cale să se epuizeze.
Beyer, un fost coordonator transatlantic pentru guvernul german, a declarat că, și dacă îngrijorările cu privire la un mecanism care să facă avionul inutilizabil sau să-i reducă din capacități nu sunt bazate pe realitate, ar fi „o prostie” ca Berlinului să continue să se bazeze într-o asemenea măsură pe sprijinul american în materie de securitate, având în vedere abordarea administrației.
„Dacă achiziționăm sisteme de arme, fie Patriot, F-35 sau orice altceva, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, trebuie să fim conștienți că este ca o sabie a lui Damocles, că o oprire a acestor sisteme ar putea avea loc”, a spus Beyer. „Acest gând este acum în mintea oamenilor, cum este și în legătură cu Starlink, Elon Musk și datele pentru Ucraina - această discuție este în plină desfășurare.”
Având în vedere că Europa este atât de integrată în baza industrială de apărare a Americii, găsirea unor alternative europene la sistemele americane nu se va întâmpla peste noapte.
Totuși sistemul Patriot fabricat în SUA are concurenții săi, precum sistemul franco-italian SAMP/T - a cărui producție durează doar doi ani și care este în curs de modernizare pentru a ajunge la același nivel cu Patriot. Încrederea în acesta a crescut după utilizarea sa pe scară largă de către Ucraina în ultimii ani.
Ripostă dusă la extrem la taxele vamale
La 2 aprilie, Trump a impus UE tarife de 20%, ca parte a unei schimbări radicale de politică menită să elimine deficitele comerciale, doar pentru a apăsa brusc butonul de pauză doar o săptămână mai târziu, pentru a stopa o panică economică globală care începea să afecteze și piața obligațiunilor americane.
Cu câteva ore înainte ca Trump să facă asta, UE a votat să riposteze cu contratarife la produse americane în valoare de aproape 21 de miliarde de euro - soia, motociclete și suc de portocale -, dar nu a luat măsuri de retorsiune la tariful „reciproc” de 20 % pe care Trump l-a impus tuturor exporturilor UE către SUA.
„În acest moment, Europa se concentrează pe taxele vamale ca răspuns la taxele anunțate de SUA și nu dorim escaladarea. Nu vrem să alimentăm confruntarea, dar vrem să fim foarte clari”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
S-a vorbit deja despre utilizarea Instrumentului UE anti-coerciție (ACI), adoptat în 2023 ca răspuns la încercarea Chinei de a șantaja politic Lituania cu privire la poziția acesteia față de Taiwan.
Supranumit de unii oficiali UE „bazooka”, ACI este o procedură pas cu pas în cazul în care se identifică constrângerea - de la discuții pentru a determina cea mai bună modalitate de soluționare a problemei, la contramăsuri variind de la creșterea tarifelor și excluderea din achizițiile publice la restricții privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală.
Comisia Europeană analizează și discută cu statele membre dacă ACI ar putea fi o armă într-un război comercial prelungit cu SUA, potrivit unui oficial UE.
„A fost discutată la nivelul Comisiei Europene, dar este într-adevăr opțiunea nucleară. A fost concepută împotriva unui rival sistemic [China]. Începem să lovim datele, serviciile” și „extindem domeniul de aplicare. Decizia nu este luată, dar nu a fost doar menționată în Comisie, este discutată ca o posibilitate”, a declarat oficialul european.
Un alt diplomat european de rang înalt a declarat însă: „Frâna [asupra lui Trump] ar putea foarte bine să vină de la piețe. Europa nu este lipsită de apărare”.
Țintirea anumitor produse americane
Unele guverne din UE iau în considerare posibilitatea de a folosi standardele agricole și de mediu pentru a discrimina produsele americane. Acestea ar putea interzice anumite produse din anumite state care îl susțin pe Trump, cum ar fi bourbonul din Kentucky sau sucul de portocale din Florida.
După cum au demonstrat deja boicoturile împotriva Tesla - vânzările europene au scăzut cu 45 % în ianuarie - doar sentimentul public ar putea determina oamenii să nu mai cumpere produse americane.
Pe întreg continentul, grupurile Facebook dedicate organizării boicoturilor produselor americane au adunat zeci de mii de adepți. În Danemarca, un sondaj a arătat că aproximativ jumătate din populație a evitat să cumpere produse americane de la inaugurarea lui Trump. Iar cel mai mare operator de magazine alimentare din țară marchează acum pe etichetele electronice ale prețurilor dacă produsele vândute provin de la companii europene.
În cazul în care Trump impune tarifele pe care le preconizează pentru produsele farmaceutice care intră în țară, UE ar putea decide să adauge și controale la export, ceea ce ar face ca americanii să plătească și mai mult pentru medicamente populare precum Ozempic, medicamentul Novo Nordisk pentru obezitate și diabet, care este produs în mare parte în Danemarca.
Perturbarea lanțurilor de aprovizionare
UE ar putea impune tarife de export pentru mașinile, echipamentele electrice sau produsele farmaceutice produse în UE, creând o presiune imediată asupra prețurilor în lanțurile de aprovizionare din SUA.
Europa face comerț cu utilaje și echipamente optice, iar noi putem produce un blocaj al producției americane. Aceste produse nu sunt ușor substituibile”, a declarat economistul suedez Fredrik Erixon.
De exemplu, Europa ar putea impune controale la export pentru produsele fabricate de compania olandeză ASML, cel mai mare furnizor mondial de mașini de fotolitografie, care sunt utilizate pentru producerea de cipuri pentru calculatoare.
Sau Europa ar putea bloca produsele tehnologice avansate fabricate de Nokia și Ericsson, care sunt esențiale pentru operatorii de rețele de comunicații.
Erixon a descris astfel de măsuri drept „opțiunea nucleară” într-un război comercial transatlantic, având în vedere cât de interconectate sunt lanțurile lor de aprovizionare.
Dar, a spus el, „America se află într-o situație dificilă” iar „UE are posibilitatea de a rearanja fluxurile comerciale”.
Măsuri împotriva companiilor tehnologice
Implicarea lui Musk în Departamentul pentru eficiență guvernamentală și prezența unei serii de directori executivi din domeniul tehnologiei la învestirea lui Trump au evidențiat măsura în care liderii americani din domeniul tehnologiei sunt din ce în ce mai apropiați de Trump.
În Olanda, legislatorii au aprobat luna trecută finanțarea unei noi platforme de servicii cloud controlate de Olanda, pentru a diminua dependența țării de companiile de tehnologie americane.
Decizia a venit după ce prim-ministrul belgian de atunci, Alexander De Croo, a cerut UE să „ia măsuri” ca răspuns la implicarea lui Musk în alegerile europene, susținând candidați de extremă dreapta. De aproape un an și jumătate, UE investighează X, platforma de social media deținută de Musk, cu privire la presupuse încălcări ale Legii europene privind serviciile digitale - menită să respecte siguranța utilizatorilor și să împiedice răspândirea conținutului ilegal și dăunător.
Împotriva curentului, Marea Britanie ia în considerare o reducere a taxei pe serviciile digitale percepute giganților din domeniul tehnologiei.
De partea cealaltă, Trump a fost nevoit să amâne aplicarea unei legi care prevede ca TikTok să găsească un nou proprietar în SUA sau să fie interzis din motive de securitate. Din cauza tarifelor suplimentare anunțate de SUA, Beijingul a anulat un acord provizoriu care acorda unui grup de investitori americani o participație de 50% în cadrul companiei.
Europa, pe cont propriu
Abordarea unilaterală a lui Trump și disprețul față de interesele economice și de securitate interconectate care stau la baza alianțelor de lungă durată au sporit urgența reducerii dependenței lor de Washington.
Nimeni nu a exprimat acest lucru în termeni mai duri decât noul prim-ministru al Canadei, Mark Carney: „Vechea relație pe care am avut-o cu Statele Unite, bazată pe integrarea tot mai profundă a economiilor noastre și pe o strânsă cooperare militară și de securitate, s-a încheiat”.
Din ce în ce mai mult, seriozitatea Europei în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare nu este determinată de ideea că a-i face pe plac lui Trump va ajuta la menținerea sprijinului american pentru apărarea continentului, ci de realizarea faptului că, în multe privințe, Europa este deja pe cont propriu.
Este de altfel un mesaj pe care Hegseth și Vance l-au transmis direct, atât în întâlniri private, cât și în declarații publice.
Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că prioritatea sa principală este consolidarea Europei pentru a „obține independența față de SUA”, el deplângând faptul că Trump a arătat clar că „americanii ... sunt în mare măsură indiferenți față de soarta Europei”.
În acest scop, Merz a reușit să obțină aprobarea Bundeswehr-ului de a trece peste „frâna datoriei” Germaniei și de a crește drastic cheltuielile de apărare, o schimbare radicală pentru o țară care, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, se ferește de militarizare.
Există un interes crescut și pentru formarea de noi coaliții. Mai multe țări din nordul și estul Europei par interesate să se alăture Organizației Comune pentru Cooperare în domeniul Armamentului (OCCAR), care gestionează programele de armament în numele Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii și Belgiei.
Danemarca, care a contribuit mai mult la apărarea NATO decât multe țări membre mai mari, a aderat la Inițiativa europeană Sky Shield pentru a crea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri în Europa.
„În trei până la cinci ani, trebuie să fim total capabili să ne apărăm în Europa”, a declarat luna trecută prim-ministrul danez Mette Frederiksen pentru Politico.
În mod similar, pe frontul comercial, aliații sunt dornici să înlocuiască comerțului cu SUA cu noi parteneri. Ministrul francez al comerțului, Laurent Saint-Martin, a declarat luna trecută că Parisul își reconsideră opoziția față de un pact comercial masiv al UE cu mai multe națiuni sud-americane, făcând apel la liderii de la Bruxelles să abordeze preocupările franceze, astfel încât acordul „Mercosur” să poată fi finalizat.
Pe termen lung, convingerea lui Trump că are cărți mai bune ar putea slăbi mâna Americii, reducându-i influența asupra aliaților de lungă durată odată ce aceștia vor avea o independență mai mare față de Washington.
„Trebuie să profităm de criza cu SUA, pentru a ne reclădi suveranitatea economică, de apărare și energetică. Și trebuie să continuăm să ripostăm”, a declarat un fost ministru francez.
Se încarcă comentariile...
