Alegeri Franţa. Campania electorală din Franţa a fost dominată de scandaluri fără precedent şi de intrigi

Campania electorală din Franţa a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soţiei şi copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.

La scurt timp după ce a câştigat primarele Les Republicains, Fillon era favorit în cursa pentru Elysee, aminteşte Al Jazeera. În săptămânile de după victoria sa, fostul premier era creditat cu până la 29% din intenţiile de vot, cu patru puncte procentuale în faţa principalei sale rivale, candidata Frontului Naţional, marine Le Pen.

Cu numai câteva săptămâni înainte de scrutin, el a scăzut la 19% din intenţiile de vot, fiind devansat nu numai de Le Pen, ci şi de candidatul de centrul Emmanuel Macron şi de cel de stânga Jean-Luc Melenchon.

Potrivit BBC News, în spatele acestei prăbuşiri s-au aflat acuzaţiile că şi-ar fi angajat fictiv soţia, pe Penelope Fillon, ca asistent parlamentar. Ea ar fi încasat aproape un milion de euro, pe o perioadă de cel puţin opt ani, începând cu 1998.

Angajarea rudelor este legală în Franţa, însă scandalul are în spate acuzaţii că Penelope nu ar fi muncit, de fapt.

Ulterior, au apărut informaţii că fostul premier şi-ar fi angajat şi copiii în perioada în care aceştia erau elevi, apoi studenţi. Potrivit presei care a publicat acuzaţiile, una dintre fiice ar fi fost, de fapt, în Belgia în perioada în care ar fi trebuit să lucreze pentru tatăl ei.

Fillon şi-a cerut scuze pentru plăţi, dar a refuzat să se retragă. El susţine că totul a fost legal şi că este vorba de un “asasinat politic” menit să le nege francezilor dreptul de a alege un candidat de centru-dreapta.

Cifrele sale în sondaje au intrat în cădere liberă, iar autorităţile l-au plasat sub anchetă oficial şi chiar i-au percheziţionat locuinţa la începutul lunii martie. Într-un sondaj dat publicităţii joi, el era creditat cu 20% din intenţiile de vot, dar urcase pe locul al treilea, după Emmanuel Macron şi Marine Le Pen.

Potrivit CNN, dezastrul campaniei lui Fillon a dus la ridicarea fostului ministru de Finanţe Emmanuel Macron, chiar dacă şi acesta a fost nevoit să respingă acuzaţiile că ar fi avut o relaţie extraconjugală cu un bărbat şi să îşi ceară scuze pentru că a condamnat trecutul clonial francez în Algeria.

Acum, singurul obstacol ce ar putea apărea în calea victoriei sale pare să fie liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen. Însă şi aceasta are propriile ei probleme.

Săptămâna trecută, procurorii francezi au cerut Parlamentului European să îi ridice imunitatea lui Marine Le Pen, într-un nou dosar legat de suspiciuni de angajări fictive ale unor asistenţi parlamentari ai Frontului Naţional.

Mai exact, anchetatorii încearcă să stabilească dacă Frontul Naţional a organizat un sistem pentru remunerarea cadrelor formaţiunii sale cu fonduri publice UE, prin intermediul unor contracte de asistenţi parlamentari.

Judecătorii de instrucţie i-au inculpat în dosar pe Charles Hourdace, angajat la un moment dat la filiala FN din Nanterre, şi pe şefa de cabinet a lui Le Pen, Catherine Griset.

Marine Le Pen a dezminţit deja toate acuzaţiile aduse, însă reprezentanţii Parlamentului European au decis să-i pună poprire pe jumătate din salariu şi indemnizaţiile zilnice pentru a recupera cei 300.000 de euro utilizaţi în mod fraudulos de către preşedinta Frontului Naţional.

Pe 10 martie, preşedinta FN a refuzat să răspundă unei convocări a judecătorilor privind o posibilă punere sub acuzare în acest dosar. Ea a invocat imunitatea sa de deputat în Parlamentul European.

De altfel, ea a anunţat dinainte că nu va da curs niciunei cereri de audiere până când nu se vor termina alegerile din Franţa.

Ea a depus recent o plângere la Parchetul de la Bruxelles pentru ”fals intelectual” vizându-i pe directoarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) şi pe secretarul general al PE, Klaus Welle.

PE i-a ridicat anterior imunitatea lui Le Pen în legătură cu imaginile şocante postate pe Twitter, care ilustrau o serie de execuţii comise de către jihadiştii Statului Islamic.

Cu toate acestea, poziţia lui Le Pen în sondaje nu a scăzut prea mult pe parcursul campaniei.

Câştig personal 

Philippe Marliere, profesor de studii politice franceze şi europene la University College din Londra, a explicat pentru Al Jazeera că Le Pen nu a fost la fel de afectată ca Fillon de scandalurile de corupţie pentru că, în opinia publică, nu a obţinut câştiguri personale din fondurile deturnate.

“Pentru Le Pen, problema nu pare să fie câştigul personal”, a spus Marliere. “Ea ar fi deturnat fonduri publice, dar, în cele din urmă, nu a câştigat personal de pe urma acestui fapt”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Fillon ar fi băgat banii în buzunar, potrivit profesorului. “Când politicienii din orice ţară beneficiază personal de pe urma corupţiei, întotdeauna arată mai rău, pentru că sunt plătiţi bine şi par să folosesc fonduri publice doar pentru a se îmbogăţi”, a explicat el.

În plus, reputaţia lui Fillon a avut de suferit şi de pe urma altor scandaluri, care datau de decenii. “Este vorba de lucruri mărunte, dar care s-au adunat şi au început să arate foarte rău”, a spus expertul.

Platforma electorală a lui Fillon este bazată pe conservatorism fiscal şi pe promisiunea că va reduce semnificat cheltuielile publice, prin reducerea numărului de bugetari.

Pentru a contracara lipsa de popularitate a unor astfel de măsuri, el a promis să lupte împotriva risipei şi corupţiei. Tocmai aceste promisiuni, făcute la începutul campaniei, s-au întors să îl bântuie, explică Marliere.

“Alegătorii se întreabă de ce le cere cetăţenilor să strângă cureaua, în timp ce el beneficiază astfel de banii statului », potrivit expertului.

Scandalurile, obişnuite în politica franceză în ultimii ani 

Scandalurile care i-au afectat atât pe Fillon, cât şi pe Le Pen, sunt departe de a fi izolate. Sociologul francez Ali Saad a notat că o serie de politicieni importanţi au fost implicaţi în scandaluri similare.

Fostul ministru al Bugetului, Jerome Cahuzac, a fost condamnat pentru fraudă şi pentru că deţinea un cont bancar secret în Elveţia.

Fostul premier Alain Juppe a fost condamnat la 18 luni de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri publice.

Fostul preşedinte Jacques Chirac a fost găsit vinovat de deturnare de fonduri, o acuzaţie similară celei care îl vizează în prezent pe Fillon.