Agendă plină pentru liderii UE, care se reunesc în Slovenia: De la căutarea unei poziţionări comune între Washington şi Beijing până la extinderea în Balcani

FOTO Shutterstock

Liderii celor 27 de state membre UE se reunesc marţi seara, începând cu ora 18.00, la un dineu la castelul Brdo, în Slovenia, pentru un schimb de păreri în ajunul unui summit dedicat aderăii ţărilor din Balcanii de Vest la blocul comunitar.

Mai multe subiecte arzătoare vor domina discuţiile, printre care ele figurând locul Europei în contextul rivalităţii sino-americane, criza submarinelor, situaţia legată de retragerea din Afganistan, precum şi ieşirea de pe scena politică a cancelarului german Angela Merkel, relatează AFP.

„Este pentru prima dată când se reunesc din iunie, ca să spunem o eternitate” având în vedere frământările din ultimele luni, a comentat pentru AFP un diplomat cu rang înalt, potrivit căruia nu se aşteaptă nicio decizie concretă.

În scrisoarea de invitaţie în Slovenia, ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, propune „o discuţie strategică privind rolul Uniunii pe scena internaţională”.

„UE trebuie să devină mai ofensivă şi mai eficientă”, pledează el.

Potrivit AFP, nu există nicio îndoială că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, încă afectate de decizia Australiei de a renunţa la achiziţionarea unor submarine franceze în schimbul unor submarine americane în virtutea pactului AUKUS, va încerca să îi convingă pe partenerii săi europeni să dea dovadă de solidaritate cu Parisul şi să se emancipeze de aliatul american.

„Nu este vorba de a-i atrage pe europeni într-o dezbatere franco-americană, ci de a trage lecţii din aceasta şi de a dezvolta suveranitatea europeană. Ar fi o greşeală să pretindem că nu s-a întâmplat nimic”, afirmă preşedinţia Franţei.

Ţările nordice şi baltice îndeamnă la prudenţă în acest doar, dând prioritate relaţiei transatlantice.

Criza submarinelor s-a produs la câteva săptămâni după retragerea haotică din Afganistan, care a relansat dezbaterea asupra autonomiei europenilor în materie de apărare. Înfiinţarea unei forţe europene de reacţie rapidă de 5.000 de militari este în discuţie de mai multe luni.

Problema migraţiei este din nou pe agendă, în contextul în care UE vrea să evite un aflux de refugiaţi precum cel din 2015.

Angela Merkel, o figură centrală a UE în ultimii 15 ani, se va afla probabil la ultimul său summit european, în condiţiile în care şi-a anunţat retragerea de pe scena politică odată cu alegerea unui nou cancelar după alegerile din 26 septembrie. Strategia sa prudentă pro-americană a dominat până în prezent UE. Prin urmare, plecarea sa lasă terenul deschis altor lideri, precum Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi sau premierul olandezul Mark Rutte, dornici să-şi pună amprenta, notează AFP.

În ceea ce priveşte China, a cărei piaţă este râvnită de puternica industrie germană, Merkel a lucrat pentru o apropiere. Totuşi, acordul asupra investiţiilor, încheiat la sfârşitul lui 2020 între Bruxelles şi Beijing, a fost suspendat pe termen nelimitat din cauza unor tensiuni legate de drepturile omului în China. UE a impus sancţiuni Chinei, acuzată de încălcări ale drepturilor minorităţilor în regiunea Xinjiang.

Un alt subiect de îngrijorare, mai ales pentru Spania, Grecia şi Polonia, este „creşterea preţurilor la energie”. Comisia Europeană urmează să propună săptămâna viitoare soluţii pe termen scurt, cu o discuţie mai amplă la summitul UE din 21-22 octombrie.

Reafirmarea angajamentului faţă de extinderea UE în Balcani

După dineul de marţi, Liderii UE sunt aşteptaţi a doua zi să-şi reafirme angajamentul faţă de integrarea a şase ţări din Balcani în blocul comunitar, şi anume Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia.

Potrivit unui diplomat european, deşi există un acord asupra declaraţiei summitului, strategia UE de extindere în Balcani întâmpină obstacole.

„Nu pot spune că totul este bine. Evident, există multe chestiuni, dar de asemenea nu poţi spune că uşa este închisă”, a declarat acest diplomat pentru Reuters.

Slovenia vrea includerea unei date concrete de aderare în document, mizând pe anul 2030.

Însă unele state, cum ar fi Franţa şi Olanda, sunt reticente. Bulgaria, la rândul ei, condiţionează aprobarea aderării Macedoniei de Nord la UE de soluţionarea unei dispute lingvistice.