AFP: Bulgaria, văzută ca un cal troian rusesc în interiorul UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Echilibristica Bulgariei, care încearcă să îşi demonstreze loialitatea faţă de UE dar menajează în acelaşi timp Rusia, a generat suspiciuni în Europa, unde ţara apare ca un cal troian rusesc, afirmă un politolog, citat de AFP.

Sărbătoarea "rusofilă" anuală de la Lacul Koprinka, în centrul Bulgariei, a atras 7.000 de persoane, sub supravegherea atentă a candidaţilor mai multor partide.

Uniunea Europeană este principalul susţinător financiar al Bulgariei, care face parte şi din NATO. Dar mulţi bulgari înclină către est. Astfel, 40 la sută dintre ei se opun sancţiunilor impuse Rusiei de occidentali pentru politica sa faţă de Ucraina, în raport cu 13 la sută care le aprobă, potrivit unui studiu al institutului Mediana.

Într-un mesaj citit la Lacul Koprinka, ambasadorul Rusiei Iuri Isakov a salutat faptul că această reuniune este atât de bine "înrădăcinată în inimile bulgarilor, în pofida conjuncturii schimbătoare".

Cele două ţări au limbi similare, alfabet chirilic şi aceeaşi religie. În timpul dictaturii comuniste, Bulgaria a fost aliatul cel mai fidel al Moscovei.

"Tentativele Occidentului de a se opune popoarelor noastre înfrăţite sunt destinate eşecului", asigură Danail Dimitrov, în vârstă de 38 de ani, întâlnit de AFP la "sărbătoarea rusofilă". Acest profesor de istorie invocă războiul ruso-turc din 1977-1878, care a pus capăt celor cinci secole de dominaţie otomană în Bulgaria.

Nostalgia "fratelui" mai mare se manifestă la unii bulgari cu atât mai mult cu cât după un sfert de secol de democraţie, mica naţiune balcanică având 7,4 milioane de locuitori rămâne cea mai săracă din UE.

Înaintea alegerilor anticipate, tensiunea dintre Uniunea Europeană şi Rusia este o speranţă pentru partidul ultranaţionalist Ataka. La Lacul Koprinka, liderul său Volen Siderov a promis să facă totul pentru a evita ca Bulgaria să devină o "platformă de tir" împotriva Rusiei.

Dintre marile formaţiuni, la sărbătoarea prorusă au fost prezenţi socialiştii, care au susţinut Guvernul "tehnocrat" destituit în iulie. Mai nuanţaţi decât Ataka, ei promovează o "politică echilibrată" între Est şi Vest pentru apărarea "intereselor naţionale".

Dreapta fostului premier Boiko Borisov (2009-2013), a cărei revenire la putere este anticipată de sondaje, priveşte mai degrabă către Germania, considerând că acesta este "modelul de gestionare mai adecvat" pentru Bulgaria.

Blocul reformator (dreapta anticomunistă), un potenţial aliat pentru Borisov, merge mai departe propunând demontarea monumentului armatei sovietice din Sofia "în semn de apartenenţă europeană".

Potrivit analiştilor, viitorul Guvern va trebui să îşi arate loialitatea faţă de UE dar în acelaşi timp să menajeze Rusia.

"Bulgaria are un statut paradoxal", rezumă pentru AFP Ognian Mincev, de la Centrul de studii internaţionale. "Ea aparţine NATO şi UE, dar Moscova controlează total sursele de energie, iar oligarhii bulgari apără interesele economice şi strategice ruse", explică el.

Stânga şi dreapta converg atunci când consideră necesar proiectul de gazoduct ruso-italian South Stream care să ocolească Ucraina, la originea căruia se află gigantul rus Gazprom.

Lansarea lucrărilor de construcţie a tronsonului bulgar al acestui echipament faraonic a fost oprită in extremis înainte de începutul verii după protestele Bruxelles-ului şi Washington-ului.

Proiectul este totuşi departe de a fi abandonat. Borisov asigură că în cazul unui acord european, construirea sa ar putea reîncepe în toamnă.

Echilibristica bulgară alimentează suspiciunile în Europa. În primăvară, revista Der Spiegel cita surse din cadrul serviciilor de informaţii germane, potrivit cărora Berlinul şi alte capitale se temeau că Moscova va exploata influenţa pe care o are în Bulgaria pentru a "diviza blocul" european.

"Ţara apare ca un cal troian rusesc în interiorul UE", admite politologul Daniel Smilov, în opinia căruia "viitorul Guvern va trebui să depăşească o problemă gravă de reputaţie".

Comisia Europeană ar putea monitoriza separat Bulgaria de România pe justiţie şi afaceri interne

 Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, relatează site-ul Novinite.com.

Într-un interviu pentru postul Nova TV care încă nu a fost difuzat, Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

Autorităţile de la Sofia trebuie să ia măsuri clare în vederea implementării reformelor, pentru a evita o astfel de decizie din partea Uniunii Europene, care ar reprezenta o lovitură pentru Bulgaria, a subliniat Ivanov, citat de cotidianul Sega.

Ministrul nu a precizat când anume ar putea impune Comisia Europeană un tratament diferenţiat celor două ţări.

La peste şapte ani de la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.

În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.
 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite