7 motive pentru care alegătorii români sunt nemulțumiți. Care sunt cauzele votului către suveranistul Georgescu
0De la sărăcie la emigrație și corupție, acestea sunt câteva dintre problemele aflate în prim-planul preocupărilor alegătorilor români — și în programele politicienilor.
Au existat numeroase motive pentru care alegătorii l-au preferat pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică — inclusiv o campanie de succes pe TikTok și o retorică rezonantă despre independența României. Totuși, nu există îndoială că a beneficiat și de valul de furie față de situația actuală, scrie POLITICO.
Țara se confruntă cu un declin demografic prelungit, milioane de tineri muncitori părăsind România în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate. Cei care rămân se luptă cu o criză a costului vieții, amenințarea sărăciei extreme și servicii publice degradate care subminează încrederea în sistem.
1. Exodul forței de muncă
România își pierde treptat forța de muncă înalt calificată. De la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu în 1989, milioane de oameni au părăsit țara — un val de emigrație amplificat de aderarea României la UE. Drept urmare, împreună cu ratele scăzute ale natalității, populația țării a scăzut cu peste 4 milioane între 1990 și 2023.
Conform Băncii Mondiale, aproape 20% din forța de muncă a României — peste 2 milioane de oameni — a plecat în străinătate în ultimii 10-15 ani, iar mulți dintre aceștia nu s-au mai întors. „Societatea românească îmbătrânește și suferă unul dintre cele mai grave exoduri de creiere la nivel global,” a concluzionat un raport al Băncii Mondiale.
2. Tranziția eșuată de la școală la locul de muncă
Cei care părăsesc România tind să fie mai educați, ceea ce face ca firmele din țară să întâmpine dificultăți în găsirea de angajați calificați.
România are cel mai mic procent de tineri cu diplomă universitară dintre statele membre UE. De asemenea, deține recordul nefericit pentru cea mai mare proporție de NEET (tineri cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt nici la școală, nici angajați, nici înscriși în programe de formare profesională).
3. Costul vieții
La fel ca în mare parte din UE, România s-a confruntat cu o criză prelungită a costului vieții, agravată de pandemie și de războiul din Ucraina. Prețurile alimentelor au crescut din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și a incertitudinilor comerciale, iar facturile la energie s-au majorat după invazia Rusiei în Ucraina.
Prețurile din România au crescut mai rapid decât media UE, iar alimentele sunt acum cu peste 50% mai scumpe decât înainte de pandemie. Dietele sănătoase au devenit mai puțin accesibile, iar o parte tot mai mare din populație raportează că nu își poate permite mese hrănitoare.
4. Sărăcia și inegalitatea
România a înregistrat progrese semnificative de la aderarea la UE în 2007. Calitatea de membru a adus beneficii substanțiale, inclusiv ajutor financiar pentru a reduce decalajul față de statele membre mai bogate.
Totuși, țara rămâne una dintre cele mai sărace din blocul comunitar. În 2023, o treime dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar venitul median al gospodăriilor era încă doar o treime din media UE.
5. Bucureștiul și restul țării
România găzduiește unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar paradoxal, și una dintre cele mai bogate capitale. De la aderarea la UE, economia Bucureștiului a prosperat, PIB-ul pe cap de locuitor depășind acum pe cel al Parisului sau Stockholmului.
Cu toate acestea, o analiză a Comisiei Europene din 2023 a evidențiat „disparități regionale foarte mari.” Provocările precum infrastructura de transport inadecvată, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe împiedică eforturile de reducere a decalajelor — atât în raport cu UE, cât și în interiorul țării.
6. Sistemul de sănătate
Copiii născuți în România în 2022 se pot aștepta să trăiască în jur de 77 de ani — cu cinci ani mai puțin decât media UE de 82 de ani. Un sistem de sănătate subfinanțat și lipsa investițiilor în prevenția medicală contribuie la o speranță de viață mai scăzută, condamnând cetățenii la vieți mai scurte și mai nesănătoase.
Spitalele sunt într-o stare precară și afectate de corupție, iar accentul pus pe îngrijirea internată înseamnă că prevenirea bolilor cronice — cum ar fi cele cardiovasculare și respiratorii, principalele cauze de deces în România — este neglijată.
7. Corupția
România s-a clasat pe locul 63 din 180 de țări în ediția din 2023 a Indicelui de Percepție a Corupției realizat de Transparency International. Raportările din mass-media și analizele guvernamentale evidențiază „corupția guvernamentală gravă” și clientelismul politic la toate nivelurile administrației publice.
Nu este de mirare că încrederea în sistemul politic al României este alarmant de scăzută. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la începutul acestui an, mai puțin de 30% dintre români au încredere în guvern, în timp ce 69% își pun speranțele în armată.
Se încarcă comentariile...
