Singura țară care a avut o reacție rece la moartea Papei Francisc. Mesajul transmis de regretatul suveran pontif lui Xi Jinping

Pe măsură ce întreaga lume s-a grăbit să-i aducă un omagiu Papei Francisc, care s-a stins în a doua zi de Paște, reacțiile din China au fost, prin comparație, extrem de sumare, Beijingul rămânând în mare parte tăcut. Guvernul Chinei, un stat oficial ateu în care trăiesc milioane de catolici, a avut de-a lungul timpului o relație dificilă și complexă cu Vaticanul, scrie CNN.

Papa Francisc a murit în a doua zi de Paște la 88 de ani FOTO Shutterstock

Prin moartea Papei Francisc, Beijingul pierde un lider global respectat care a încercat să împingă Vaticanul spre o relație mai apropiată cu conducerea Partidului Comunist din China decât oricare dintre predecesorii săi.

Cu toate acestea, mass-media chineză controlată de stat a prezentat extrem de sumar vestea morții sale. Guvernul chinez și-a transmis condoleanțele la aproape 24 de ore după anunțul venit de la Vatican cu privire la trecerea în neființă a Papei – a făcut-o când i s-a pus o întrebare cu privire la această veste la o conferință de presă regulată la ministerul de externe.

„În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice. Partea chineză este dispusă să lucreze împreună cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor China-Vatican”, a declarat marți Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al ministerului.

Răspunsul minimalist al Chinei evidențiază natura delicată a legăturilor dintre Partidul Comunist ateu care guvernează China și Sfântul Scaun.

Vaticanul nu mai are relații diplomatice formale cu China din 1951, când noul regim comunist a rupt relațiile și l-a expulzat pe nunțiul papal, trimisul Sfântului Scaun.

În schimb, Vaticanul rămâne una dintr-un număr tot mai mic de țări – și singura din Europa – care recunoaște suveranitatea Taiwanului, o democrație insulară autonomă pe care Beijingul o revendică ca parte din China.

Președintele Taiwanului Lai Ching-te a transmis „cele mai sincere condoleanțe în numele poporului din Taiwan” la scurt timp după anunțul Vaticanului privind moartea Papei, în timp ce Ministerul de Externe al insulei a declarat că Taipei va trimite un trimis la înmormântarea pontifului.

Această loialitate diplomatică față de Taiwan a rămas un punct dureros pentru Beijing, pe fondul disputei cu Vaticanul de zeci de ani legat de dreptul de a numi episcopi catolici în China. Papa Francisc a încercat să rezolve problema printr-un acord de referință – dar unul controversat – cu guvernul chinez, în timp ce personal suveranul pontif făcea eforturi pentru îmbunătățirea relațiilor.

Partidul Comunist, aflat la guvernare, menține un control strict asupra religiei, temându-se de provocările la adresa autorității sale și permite practicile religioase doar la bisericile controlate de stat.

Timp de zeci de ani, catolicii din China – estimați la aproximativ 10 milioane – au fost obligați să aleagă între o biserică acceptată de stat condusă de episcopi hirotoniți de Beijing și una subterană care jură loialitate Vaticanului.

Un acord istoric între Beijing și Vatican

În 2018, Beijingul și Vaticanul au ajuns la un acord istoric sub Papa Francisc pentru a găsi o cale de mijloc cu privire la numirea episcopilor. Detaliile despre acest acord considerat controversat nu au fost niciodată făcute publice, dar cert este că mulți din congregațiile subterane ale Chinei, care au rămas loiali Romei și s-au confruntat vreme îndelungată cu persecuția, s-au temut că vor fi abandonați.

Acordul, care a făcut parte din viziunea Papei Francisc de a spori numărul adepților Bisericii Catolice în întreaga lume, și-a propus să ajute Vaticanul să obțină acces la potențial milioane de convertiți din China. A fost reînnoit în 2020 și 2022, iar în octombrie anul trecut ambele părți au convenit să-l prelungească pe o perioadă de patru ani.

Dar detractorii s-au întrebat de ce biserica și-ar uni de bunăvoie forțele  cu guvernul chinez, care sub liderul Xi Jinping a îngrădit tot mai mult libertatea religioasă. O mare parte dintre aceste contestări la adresa înțelegerii au venit chiar din interiorul Bisericii Catolice.

Vaticanul insistă că acordul dă deja roade și speră să deschidă un birou permanent în China. Asta i-a făcut pe catolicii din Taiwan să se întrebe ce se va întâmpla cu ei dacă Vaticanul își va schimba vreodată poziția.

Marți, Guo, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că „implementarea acordului provizoriu privind numirea episcopilor decurge fără probleme”.

Catolicismul este una dintre cele cinci confesiuni recunoscute de China, unde practica religioasă este strict controlată de Partidul Comunist, care își afirmă supremația asupra tuturor aspectelor vieții.

După numărătoarea oficială, există aproximativ 6 milioane de catolici în China, dar numărul poate fi mai mare dacă ar fi incluși practicanții din bisericile subterane pentru a evita supravegherea atentă a Beijingului.

Francisc și-a exprimat în mod repetat dorința de a face o călătorie în China – o țară pe care niciun papă nu a vizitat-o vreodată. Catolicii chinezi îl vor aminti ca fiind primul papă care a fost vreodată autorizat să zboare deasupra spațiului aerian chinez.

În drumul său spre Coreea de Sud în 2014, Papa Frances i-a trimis un mesaj radio lui Xi pe când survola China: „La intrarea în spațiul aerian chinez, îi adresez cele mai bune urări excelenței voastre și concetățenilor voștri și invoc binecuvântările divine de pace și bunăstare asupra națiunii”.

În 2023, în timpul vizitei sale în Mongolia vecină, Francis a făcut gestul rar de a trimite „un salut călduros nobilului popor chinez”.

„Întregului popor îi doresc tot ce este mai bun, mergeți înainte, progresați mereu. Și catolicilor chinezi, vă rog să fiți buni creștini și buni cetățeni”, a transmis la acea vreme regretatul suveran pontif la sfârșitul Liturghiei sale de duminică în capitala mongolă Ulaanbaatar.