China mizează pe o soluție salvatoare la criza demografică: roboții

Populația Chinei scade într-un ritm istoric, iar economia țării, cândva alimentată de o forță de muncă uriașă, se pregătește să resimtă efectele unei crize demografice fără precedent. Rata natalității a atins minime record, amplificând temerile că forța de muncă uriașă a țării va scădea exact când numărul pensionarilor va crește semnificativ, relatează CNN.

Fabrică de asamblare a roboților în Shenzhen FOTO SHUTTERSTOCK

Ca răspuns, Beijingul a lansat o serie de politici menite să stimuleze natalitatea—ajutoare financiare, reduceri de taxe și reguli mai simple pentru căsătorie—dar declinul continuă neabătut, arată datele publicate luna trecută.

Acum, liderii chinezi își pun speranțele într-un salvator neașteptat: automatizarea.

Experții avertizează însă: tranziția nu va fi ușoară.

„Automatizarea poate ajuta China să evite o criză economică, dar nu este o soluție magică. Este o cursă între populație și productivitate, cu mize uriașe pentru fiecare generație viitoare,” spune Guojun He, profesor de economie la Universitatea din Hong Kong.

De ani de zile, președintele Xi Jinping supraveghează modernizarea sectorului manufacturier al țării, obiectivul său fiind de a transforma China într-o putere high-tech autosuficientă. Această restructurare industrială se ciocnește acum cu o realitate demografică critică. Fără o intervenție, avertizează experții, o forță de muncă în scădere ar putea pune presiune pe sistemul de pensii, ar crește costurile pentru sănătate și ar submina productivitatea—erodând încrederea în instituții și creșterea economică.

„Dacă China continuă ca în ultimii 20 sau 30 de ani, se îndreaptă spre o criză uriașă,” spune Stuart Gietel-Basten, expert în demografie la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. 

Răspunsul guvernului se află în tehnologie. Automatizarea, roboții și inteligența artificială sunt priviți ca instrumente pentru creșterea productivității muncii, cu potențialul de a compensa impactul unui număr tot mai mic de angajați în următoarele decenii.

Dar tranziția este plină de provocări. Înlocuirea forței de muncă umane cu mașini ar putea costa locuri de muncă pe termen scurt și ar putea schimba fundamental natura muncii—o sarcină dificilă într-o țară de 1,4 miliarde de oameni care și-a clădit creșterea economică pe munca ieftină și abundentă.

Pentru Partidul Comunist aflat la putere, miza este uriașă. Legitimitatea sa depinde de stabilitatea economică, iar obiectivul este ca China să devină o „țară dezvoltată de nivel mediu” în următorul deceniu. Modul în care Beijingul va gestiona această criză demografică și tehnologică va avea consecințe de amploare nu doar pentru China, ci și pentru economia globală.

„Automatizarea poate atenua semnificativ—dar nu complet—impactul economic al unei forțe de muncă în scădere,” spune Guojun He, profesor de economie la Universitatea din Hong Kong. „Este nevoie de un set de politici complementare, de la educație la securitate socială, pentru a funcționa eficient.”

Revoluția roboților

China este deja cea mai mare piață de roboți industriali din lume, deținând peste jumătate din totalul roboților instalați la nivel global în 2024, potrivit Federației Internaționale a Roboticii. Fabricile vibrează de brațe robotizate care sudează, vopsesc și asamblează produse în linii de producție „întunecate”, unde luminile nu sunt necesare.

Această automatizare a alimentat dominația Chinei în producția high-tech, de la vehicule electrice la panouri solare, ajutând țara să mențină un surplus comercial robust. Beijingul investește și în roboți umanoizi—peste 140 de companii dezvoltă astfel de tehnologii cu sprijin guvernamental. Deși sunt vizibili mai ales în spectacole televizate și promoții, unii roboți sunt deja testați în fabrici, laboratoare și centre logistice.

Experții subliniază că, deși strategia industrială „Made in China 2025” a fost gândită înainte de criza demografică, automatizarea și inteligența artificială sunt acum prezentate explicit ca soluții pentru a contracara efectele unui număr tot mai mic de angajați.

Îngrijirea unei națiuni îmbătrânite

Schimbarea demografică a Chinei nu se rezumă doar la fabrici. Adulții peste 60 de ani reprezintă deja 23% din populație și ar putea depăși jumătate până în 2100, potrivit ONU. Moștenirea politicii unui singur copil înseamnă că mulți vârstnici se vor baza pe un singur copil pentru îngrijire.

Roboții umanoizi, AI-ul, interfețele creier-computer și costumele exoschelet sunt testate pentru a sprijini îngrijirea persoanelor în vârstă, mass-media de stat promovând ideea de îngrijire non-stop oferită de roboți.

Între timp, sistemul de pensii publice se află sub presiune tot mai mare. „Dacă tehnologia crește suficient productivitatea, fiecare lucrător poate contribui mai mult chiar și în contextul unui număr crescut de pensionari,” spune Tianzeng Xu, analist la Economist Intelligence Unit.

Riscurile tranziției high-tech

Dar cursa între declinul populației și creșterea productivității ar putea avea un preț. Proiecțiile pe termen lung sugerează că scăderea forței de muncă ar putea depăși câștigurile în productivitate într-un orizont de câteva decenii, destabilizând economia.

Perturbările pe termen scurt sunt la fel de îngrijorătoare. În timp ce unele sectoare se confruntă cu lipsă de muncitori, altele ar putea fi afectate de o înlocuire masivă prin AI și roboți, estimările indicând impactul asupra a până la 70% din locurile de muncă în sectorul manufacturier. Oficialii au anunțat recent măsuri pentru a diminua efectul asupra angajaților.

Experții subliniază că gestionarea acestei tranziții necesită programe ample de recalificare și o rețea de protecție socială mai puternică. Muncitorii trebuie să treacă de la sarcini repetitive la roluri cu valoare adăugată sau să se adapteze la noi sectoare, în timp ce politici precum reforma pensiilor și extinderea vârstei de pensionare vor fi cruciale.

Automatizarea face parte din soluție, dar trebuie combinată cu politici de educație, muncă și sociale pentru a funcționa, spune Philip O’Keefe, profesor la Centre for Population Ageing Research din Australia.

Deși rata scăzută a natalității reprezintă o provocare majoră, guvernul chinez mai are timp să se adapteze. 

„Deși nu există nicio îndoială că rata natalității foarte scăzută va avea implicații majore asupra societății, scăderea populației totale și a populației active se va produce treptat, oferind timp pentru adaptare”, a conchis expertul.