Sănătate la pacheţel. Ce le dăm copiilor să mănânce la şcoală

Ca să înveţe şi să se poată concentra, copiii au nevoie de energie. Între randamentul şcolar şi calitatea alimentelor consumate există o strânsă legătură. Aşadar, ce e bine să le punem în ghiozdan de mâncare?

Tudor e elev în clasa I. Are la activ experienţa de învăţăcel acumulată zi de zi anul trecut în clasa pregătitoare. Anul acesta va merge cu şi mai mare tragere de inimă la şcoală, pentru că, aşa cum menţionează mama lui, are o şcoală aproape nouă. Tudor este înscris la una dintre cele două şcoli din Bucureşti care au trecut în vara aceasta printr-un amplu proces de „primenire“: au fost complet renovate şi şi-au schimbat şi numele. Este vorba despre Şcolile Gimnaziale nr. 88 şi nr. 195 din sectorul 3, care au fost redenumite „Shanghai“ şi „Hamburg“.

Schimbarea nu este una strict de imagine, ci a

re la bază introducerea în programa şcolară a limbilor chineză şi germană, culturi din care provin şi 

numele celor două oraşe. Astfel că Tudor şi ceilalţi copii de la Şcoala „Shanghai“ vor putea 

să înveţe chineza, iar colegii lor de la Şcoala „Hamburg“ vor avea ocazia să studieze limba lui Goethe, ne informează entuziasmată Silvia Ionescu, mama lui Tudor. Dar acesta nu e singurul motiv de încântare pentru şcolarul cu ochi zâmbitori. Deşi, de felul său, nu e un gurmand, adoră pauza în care ia masa la şcoală împreună cu prietenii lui. E curios de fiecare dată să vadă ce i-a mai pus mama în pacheţel. Uneori, când apucă, mai trage cu ochiul când i-l aranjează frumos în ghiozdan.

„Dacă nu e prea somnoros, vine dimineaţa să vadă ce-i pun, dar, de obicei, e o surpriză, pe care o descoperă de-abia la şcoală când deschide casoleta lui cu Spiderman. Cred că acesta e şi farmecul. În general, îi pun un fruct, fie o banană, un măr sau o pară. Norocul meu e că am reuşit să-l împrietenesc de mic cu fructele şi nu strâmbă din nas când le vede, cum fac alţi copii de vârsta lui. Alteori îi dau o prăjiturică, bine cunoscuţii ursuleţi, sau câţiva biscuiţi şi un iaurţel de băut“, povesteşte femeia. Ea zice că evită să-i pună sandvici, deoarece copilul ia micul dejun înainte să meargă la şcoală, iar la ora 12.00 îl ia bona şi-l duce acasă, pentru masa de prânz. „Dacă i-aş pune sandvici, sunt sigură că n-ar mai mânca acasă. Prefer să-i fie un pic foame când ajunge în faţa farfuriei cu ciorbiţă“, explică ea.

Sandviciul e „temelie“

O situaţie puţin diferită descrie Viorica Dumitraş, din alt colţ al Bucureştiului. Copiii ei sunt mai mari, stau mai mult la şcoală şi au nevoie de un pacheţel mai consistent. Ionuţ are 15 ani, e elev în clasa a X-a la Liceul „Nicolae Iorga“, iar Ilinca are 13 ani şi e elevă în clasa a

VIII-a la Şcoala nr. 172 „Sf. Andrei“.

„La noi sandviciul e «temelie». Le pun între feliile de pâine telemea, caşcaval, cremă de brânză, unt, o frunză de salată, felii de roşii ori ardei. Încerc să evit mezelurile, pe cât posibil, însă tot le mai iau câte o şuncă de pui sau curcan, care pare mai în regulă, pe care scrie «fără glutamat» (n.r. – zâmbeşte neîncrezătoare). Le mai dau câte un fruct, depinde când au chef să ia. De obicei, vor mere sau banane. Uneori, iau batoane de cereale“, spune Viorica, adăugând că nici copiii ei nu ies nemâncaţi din casă.

Băiatul mănâncă în fiecare dimineaţă lapte cu cereale, din acelea crocante, iar fata le preferă pe cele integrale, cu fructe uscate. „Pe Ionuţ n-am reuşit să-l conving încă s-o lase mai moale cu cerealele îndulcite. Fata în schimb a început să fie mai atentă la ceea ce mănâncă, e mai preocupată de calorii, grăsimi etc. Oricum, ei nu-i prea place să mănânce dulce dimineaţa. Spune că o doare burta. Şi atunci ea vrea mai degrabă o omletă sau altceva de acest fel“, precizează femeia.

Fără caşcaval, mozzarella sau caş

Greşeli flagrante cele două mame nu fac, potrivit medicului Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental, din Bucureşti. „E totuşi loc de mai bine. Aş recomanda să le dăm copiilor cât mai multe legume pe zi, pentru că ele aduc organismului ceea ce el nu poate produce şi anume vitaminele de grup B şi vitamina C. Acestea dau energie şi-i ajută pe copii, dar şi pe adulţi deopotrivă, să se concentreze, să aibă o memorie mai bună, să fie mai atenţi. Tocmai de aceea, trebuie să avem trei mese de legume în fiecare zi“, a comentat specialista.

Din punctul său de vedere, caşcavalul, brânza topită, mozzarella sau caşul sunt de evitat, deoarece au un procent ridicat de grăsimi saturate – între 30 şi 40% – şi, în plus au 200-300 kcal. „Acestea fac parte din categoria alimentelor hipercalorice, bogate în grăsimi saturate. În România, jumătate dintre copii sunt supraponderali şi au un rând de burtici. Părinţii cred că ei vor creşte şi o să le treacă, dar nu e aşa!“, a evidenţiat Anamaria Iulian.

Pline de grăsimi nesănătoase sunt şi produsele vândute în patiseriile în jurul cărora roiesc elevii după şcoală. Simona Tivadar, specialist în diabet şi boli de nutriţie, din Bucureşti, dezaprobă obiceiul părinţilor de a le cumpăra copiilor aceste „bunătăţi“. „Este revoltător să vezi toate mamele care le dau copiilor biscuiţi şi merdenele pe drumul de la şcoală către casă, care sunt pline de grăsimi trans, mai ales într-o ţară în care obezitatea la copil este atât de mare comparativ cu Europa“, a opinat medicul. Ea a explicat că acest tip de grăsimi au particularitatea de a se lipi de artere mult mai uşor decât altele, constituind un important factor de risc pentru bolile metabolice atunci când sunt consumate cu regularitate şi de la vârste fragede.

Merge la şcoală, nu în excursie

Specialiştii consultaţi îi roagă pe părinţi să nu exagereze şi să-şi amintească atunci când le pregătesc pacheţelul copiilor că aceştia nu pleacă de-acasă decât pentru câteva ore. Nu e ca şi cum ar pleca în excursie pentru o zi întreagă şi nu vor avea ce să mănânce. E mai bine să le punem mai puţin şi să mănânce tot decât să le punem cantităţi foarte mari şi să ajungem să aruncăm mâncarea.

Un alt aspect asupra căruia au stăruit medicii este importanţa hidratării. Pe lângă hrană, copiii au nevoie de apă, pentru a putea funcţiona la parametri optimi. Dacă nu vor bea apă la fiecare oră, elevii nu se vor mai putea concentra, vor obosi şi vor deveni mai nervoşi. Asta pentru că 85% din ţesutul creierului e reprezentat de apă, ceea ce face ca deshidratarea, chiar şi una uşoară, să-i afecteze pe copii. În plus, în lipsa aportului constant de lichide, copiii se pot confrunta cu falsă senzaţie de foame şi vor avea tendinţa de a mânca în exces. Prin urmare, este esenţial să nu-i lăsăm pe cei mici să plece din casă fără o sticluţă de 0,5 litri de apă plată. ;

Eu am avut copii care au venit la cabinet cu 120 de kilograme la 10 ani, şi la 18 ani au ajuns la 170 de kilograme. Acesta este rezultatul alimentaţiei alcătuite predominant din produse industriale.

Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental

Este revoltător să vezi toate mamele care le dau copiilor biscuiţi şi merdenele pe drumul de la şcoală către casă, care sunt pline de grăsimi trans, mai ales într-o ţară în care obezitatea la copil este atât de mare comparativ cu Europa.

Simona Tivadar, medic specialist în diabet şi boli de nutriţie

Micul dejun îi face pe copii mai deştepţi

Există o strânsă legătură între micul dejun şi coeficientul de inteligenţă şi de dezvoltare pe toate planurile la copii, relevă cercetătorii. Într-unul dintre primele studii care au examinat relaţia dintre coeficientul de inteligenţă şi micul dejun, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania (SUA) au analizat datele de la 1.269 de copii de 6 ani şi au descoperit că acei copii care au consumat ocazional micul dejun au avut cu 4,6 puncte mai puţin la testele IQ decât semenii lor care au avut parte de prima masă a zilei în mod regulat. „O nutriţie adecvată în copilăria timpurie contribuie la un IQ crescut, care este legat de scăderea tulburărilor de comportament din copilărie, dar şi de un grad de satisfacţie în carieră mai mare şi de succes socio-economic la adulţi. De aceea, consumul micului dejun ar putea fi benefic şi pentru calitatea vieţii“, a declarat autorul principal al lucrării,Jianghong-Liu. Potrivit cercetătorului, micul dejun neregulat a fost deja asociat cu un număr de comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de alcool şi exerciţii fizice cu o frecvenţă redusă.

„Cornul şi laptele sunt o prostie“

În ciuda contestaţiilor nutriţioniştilor, şi anul acesta autorităţile intenţionează să continue programul „Cornul şi laptele“ în şcoli. „Este cea mai mare prostie să le dai copiilor aşa ceva. Cornul este din făină albă, deci este un glucid cu absorbţie rapidă, nu conţine nicio vitamină de grup B, cum este în cazul pâinii din făină integrală. Aportul de calorii este mare, creşte foarte mult glicemia în mod absolut gratuit, pentru că sunt amestecate două zaharuri: zahărul din lapte cu cel din pâine. Aş prefera să fie înlocuit cu o feliuţă de pâine integrală, o brânzică şi un iaurt cu bifidus sau acidofilus lactic“, a afirmat nutriţionista Anamaria Iulian.

Din punctul său de vedere, laptele este un aliment de care copiii ar trebui să se despartă treptat. Pe măsură ce înaintează în vârstă, corpul uman tinde să aibă un deficit de lactază, enzima care degradează zahărul din lapte, ceea ce conduce la apariţia diferitelor simptome ale intoleranţei la lactoză, cum sunt somnolenţa, slăbiciunea sau abdomenul balonat. Chiar şi laptele de capră şi cel de oaie, care sunt mai uşor de digerat, ar trebui consumate cu prudenţă. Pentru că şi acestea interferă cu absorbţia fierului la nivel intestinal.

Ca alternativă, specialista recomandă laptele de migdale, de ovăz sau de soia. Laptele de orez, spune ea, are un indice glicemic mai mare şi de aceea trebuie inclus ocazional în meniu. Şi laptele de soia poate ascunde capcane, deoarece de multe ori este îndulcit.

Iaurtul, o opţiune mai bună

„Este mult mai bun iaurtul. El stimulează şi imunitatea, ajută şi la păstrarea pH-ului din organism. Programul acesta naţional cu cornul şi laptele este stupid şi ar trebui să se oprească, iar în locul lui ar putea să existe, de exemplu, un program naţional foarte bine gândit pentru profilaxia obezităţii infantile. Pur şi simplu se aruncă banii pe geam. Pentru că nimeni nu le mănâncă,

şi asta e foarte bine. Eu am mulţi pacienţi copii şi niciunul nu mănâncă nici cornul, nici laptele“, a declarat ea.

Şi mama lui Tudor apreciază ca neavenit acest „ajutor“ din partea statului. „Nici măcar nu a primit laptele anul trecut. Doamna învăţătoare nu l-a împărţit copiilor, argumentând că-l aruncă, sparg pungile şi se murdăresc. Pot să confirm că vedeam foarte multe bălţi de lapte şi cutii aruncate în jurul şcolii. Cornul l-a adus în fiecare zi acasă. Nu l-a mâncat“, a precizat ea. ;

Cornul dat în şcoli conţine făină albă şi zahăr, care-l fac o sursă alimentară de energie de care copilul nu are nevoie. Mai ales în combinaţie cu laptele, cornurile conduc la îngrăşare.

Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental

Propunerile specialistului

Medicul nutriţionist Anamaria Iulian spune că la şcoală e indicat să le punem copiilor două felii de pâine integrală sau patru biscuiţi neîndulciţi din fulgi de ovăz, hrişcă sau orz, şuncă cu peste 75% carne, neinjectată cu amidon, sau două felii de brânză, cam 60 de grame de telemea proaspătă sau brânză slabă.

Pe lângă aceste alimente, ea mai recomandă părinţilor să pună trei-patru roşii cherry, patru sticksuri de morcov stropite cu lămâie, trei-patru bucăţi de ardei gras. În cazul în care vă faceţi griji în privinţa oxidării, specialista ne asigură că dacă stropim legumele tăiate cu puţină lămâie, ele rămân aspectuoase şi neoxidate timp de trei-patru ore.

„Ar fi bine să nu existe sandvici. Ideal este să le dăm copiilor o cutiuţă, să fie de culoarea preferată: mov sau roz pentru fete şi albastră sau roşie pentru băieţi. În ea să fie toate alimentele împachetate în folie, separat. Copilul să poată lua felia de pâine şi bucata de şuncă sau brânzica, roşiile, morcovii, castraveţii ori ardeii. Scopul este ca totul să arate atractiv. Pentru că dacă totul este moale şi umed, şi dacă sandviciul e făcut cu frunze de varză sau de salată, care-s ude – nu-ţi vine să mai mănânci“, a subliniat nutriţionista. Ea a mai atras atenţia asupra nevoii de diversificare, subliniind că e foarte important să variem în fiecare zi meniul, deci şi ceea ce le punem în pacheţel.

Pe post de gustare, sunt potrivite o mână de migdale, un iaurt cu 1,5% până în 2% grăsime şi fructele de sezon: mere, pere, prune, fructe de pădure, nu neapărat struguri, pentru că zece boabe de struguri au 100 kcal. În ceea ce priveşte banana, aceasta trebuie să fie de dimensiuni medii şi galben-verde, ca să nu fie foarte dulce. Când e foarte coaptă, o banană conţine trei tipuri de carbohidraţi – amidon, fructoză şi glucoză – şi poate creşte aportul caloric.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“.