Plantele din care ne facem scut împotriva răcelilor

Răcelile sunt cauzate de virusuri, nu de frigul propriu-zis din sezonul rece. Este dovedit însă că scăderea temperaturii locale pe mucoasele respiratorii scade şi rezistenţa la îmbolnăvire la nivelul acestor porţi de intrare a microbilor: mucoasa faringelui şi cea endonazală. Plantele imunostimulatoare, cele dezinfectante, uleiurile, produsele stupului sunt aliaţi de nădejde care ajută imunizarea naturală a organismului.

Febră, dureri de cap şi de oase, tuse, nas înfundat. Simptome ale virozelor de tot felul de care am vrea să scăpăm cât mai repede, dacă le avem. Cel mai bine ar fi să ocolim de-a dreptul îmbolnăvirile, iar acest obiectiv nu este imposibil de atins, chiar dacă ne aflăm în plin sezon al virozelor, dau asigurări medicii apifitoterapeuţi. Ei ne reamintesc că plantele, ceaiurile, tincturile şi siropurile pot fi aliaţii noştri în acest demers. „Este foarte important ca, în această perioadă, să efectuăm o cură de imunizare naturală, care să ne apere de infecţii respiratorii recidivante sau complicate“, afirmă Ruxandra Constantina, medic specialist medicina de familie cu competenţe în apifitoterapie.

Potrivit acesteia, gemoterapia este deosebit de utilă atât pentru copii – pentru că poate fi administrată încă de la vârste mici – cât şi la adulţi. „Se utilizează extract de mlădiţe de măceşe, extract de muguri de coacăz negru, extract de muguri de brad, de muguri de porumbar, în combinaţii stabilite de medic“.

Tratamentul, la recomandarea medicului apifitoterapeut

Echinacea este una din plantele cu eficacicate dovedită în creşterea imunităţii nespecifice a organismului prin stimularea producţiei de globule albe, în special limfocite şi a cantităţii de interferon, adaugă dr. Constantina.

Echinacea are şi proprietăţi antivirale şi bacteriostatice şi poate fi administrată sub formă de tinctură, comprimate sau suc proaspăt: „Doza şi timpul de administrare trebuie recomandate de medicul apifitoterapeut. Tratamentul durează, în general, 30 de zile, cu pauză, sau 10 zile/lună, timp de 3 luni. În cazurile în care rezistenţa organismului este mult scăzută, cura poate fi prelungită“.

Pentru maximizarea efectelor de prevenire şi combatere a infecţiilor gripale se administrează capsule ce conţin echinacea, în combinaţie cu zinc şi vitamina C, completează dr. Alice Popescu, medic primar medicina de familie, cu competenţă în acupunctură şi apifitoterapie la Institutul Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă ( INMCA ) Bucureşti.

Vitamina C o putem găsi în suplimentele alimentare, în extractul de măceşe dar şi în formă naturală în citrice, struguri, mere, practic, în toate fructele. „O cantitate substanţială de vitamina C se găseşte şi în ardeiul iute, cu condiţia să nu fie preparat termic. Vitamina C este foarte sensibilă la temperaturi înalte“, adaugă dr. Popescu.

Propolisul are efect antiinfecţios

 Alte plante imunostimulatoare înclud fructele de cătină, unii licheni (Usnea, Cetraria) , unele ciuperci ( Ganoderma, Lentinula, Grifola, cunoscute si sub denumirile Reishi, Shiitake, Maitake; Agaricus blasei, etc), Uncaria tomentosa sau gheara-mâţei. Toate acestea se găsesc în formulele nenumăratelor suplimente alimentare disponibile în farmacii şi pot fi folosite atât preventiv, cât şi curativ“, mai spune dr. Popescu.

Cu rol curativ mai sunt indicate si plantele dezinfectante. „Acestea acţionează în principal prin distrugerea virusurilor şi bacteriilor, iar unele au şi efect împotriva fungilor. Aici intră majoritatea plantelor cu conţinut mare de uleiuri volatile: busuiocul, pinul, eucaliptul, lămâia, bradul. Un efect deosebit de puternic îl au uleiul de cimbru, de te-tree şi de cuişoare“.

Preparatele care conţin uleiuri esenţiale se administrează, în general 7-14 zile, în cazul apariţiei unei infecţii respiratorii şi reprezintă varianta naturală la antibioticele clasice, fără efecte adverse.

Tot în categoria aceasta intră şi propolisul, care are un efect antiinfecţios deosebit de puternic, şi mierea, cu o acţiune în special antibacteriană.

Cum scăpăm de tuse

De regulă, tratate adecvat, simptomele virozelor trec mai uşor în circa o săptămână. Nu şi tusea care poate dura şi două-trei săptămâni şi care este de cele mai multe ori autoîntreţinută, explică dr. Popescu.„Tusea irită în continuare mucoasele respiratorii şi întreţine reflexul de tuse şi după ce infecţia a încetat. Pentru s scăpa de ea se folosesc plante cu conţinut de mucilagii, cu efect emolient şi astringent asupra mucoaselor: nalbă, pătlagină, muguri de plop, dar şi plante care inhibă reflexul de tuse propriu-zis, cum este, de exemplu podbalul“.  

Persoanele care au urmat un tratament cu antibiotice au nevoie de refacerea florei microbiene prietenoase, probiotoce, de la nivel intestinal. „În acest scop, se vor consuma lactate acide: lapte bătut, kefir, sana, iaurt sau se administrează un preparat cu probiotic, pentru asigurarea unei bune imunităţi la nivel intestinal şi general“, recomadă dr. Ruxandra Constantina.

Produsele stupului – mierea, polenul, păstura, lăptişorul de matcă – sunt o sursă bogată de aminoacizi, vitamine din grupul B, minerale şi enzime. „Sunt stimulatori generali ai organismului, cu efecte tonice fizice şi psihice care înlătură senzaţia de oboseală, astenia, stresul, cresc capacitatea de efort şi energizează“, conchide aceasta.

 În convalenscenţă, surplus de vitamine şi minerale

Hidratarea cu ajutorul ceaiurilor are un rol important. Ceaiurile trebuie consumate călduţe sau la temperatura camerei – cam 3-4 căni pe zi -, eventual cu adaos de suc de citrice, miere, fructe uscate şi scorţişoară.  „Ceaiul de oolong ne ajută să ne adaptăm la un nou anotimp, cel de soc înlătură senzaţia de frig, accelerează circulaţia şi metabolismul, în timp ce acela de hibiscus creşte imunitatea“, mai spune dr. Ruxandra Constantina.

Preparatele gemoterapice îi ajută şi pe cei mici să se refacă după boală. „Este vorba despre extract de muguri de coacăz negru, de muguri de brad, de mlădiţe de măceşe sau de tamarix. Să nu uităm că în această perioadă post-infecţie copii au nevoie de un surplus de vitamine si minerale din surse naturale; deci vor consuma siropuri naturale din maceşe, cătină, zmeură, căpşuni, muguri de brad, muguri de pin, citrice; ceaiurile naturale din fructe de pădure, fructe exotice, mere sau pere“.