De ce matematica este o adevărată operă de artă pentru creier

Matematica declanţează în creierul matematicienilor aceiaşi centri emoţionali care se activează atunci când ascultăm o piesă muzicală frumoasă sau când privim o operă de artă FOTO Shutterstock

Un şir de numere şi litere puse într-o formulă matematică pot evoca în creier acelaşi sentiment de frumuseţe iscat de capodoperele muzicale sau plastice ale marilor compozitori sau artişti.

Un studiu al Colegiului Universitar Londonez din Marea Britanie a arătat 60 de ecuaţii „urâte“ şi „frumoase“ unor matematicieni care se aflau într-un tomograf. Aceiaşi centri emoţionali din creier care se activează atunci când apreciem arta, s-au activat şi în cazul celor 15 matematicieni atunci când au văzut formulele matematice „frumoase“, notează BBC.

Cercetătorii au sugerat că poate exista o bază neurologică pentru frumuseţe. Este surprinzător, mai ales că „Identitatea lui Euler“ sau „Teoria lui Pitagora“ sunt rareori menţionate în acelaşi context cu operele shakespeariene sau lucrările lui Van Gogh.

„Un mare număr de zone din creier se activează atunci când oamenii văd ecuaţii matematice, dar atunci când un matematician se uită la o formulă considerată «frumoasă», se activează partea emoţională, cortexul oribitofrontal medial. Adică în acelaşi fel în care se activează când ne uităm la o pictură frumoasă sau când ascultăm o bucată muzicală“, spune profesorul Semir Zeki, unul dintre cercetători pentru BBC.

Cu cât formula era considerată mai frumoasă, cu atât activitatea din centri emoţionali ai creierului creştea în intensitate. „Neuroştiinţa îţi poate spune ce este frumuseţea, dar dacă tu consideri ceva frumos, atunci se va vedea în cortexul oribitofrontal medial. Frumuseţea pentru tine poate fi oriunde, chiar şi în matematică“, adaugă prof. Zeki.

Identitatea lui Euler – frumuseţe în perfecţiune

Pentru ochiul neformat în ale matematicii, poate că această formulă nu reprezintă ceva frumos, însă în cadrul studiului britanicilor aceasta a fost alegerea matematicienilor. 

„Este o formulă clasică, nu se poate ceva mai bun de-atât. E simplă şi totuşi atât de profundă. Cuprinde cele cinci constante matematice importante – „zero“ (identitate adiţională), „unu“ (identitate multiplicativă), „e“ şi „pi“ (cele mai comune numere transcedentale) şi „i“ (numărul imaginar fundamental). Mai cuprinde şi cele trei operaţii aritmetice de bază: adunarea, înmulţirea şi ridicarea la putere“, spune profesorul David Percy de la Institutul Britanic de Matematică şi Aplicaţii.

„Dat fiind faptul că „e“, „pi“ şi „i“ sunt foarte complicate şi aparent fără legătură între ele, este minunat cum sunt conectate în cadrul acestei formule. La început nu-i înţelegi implicaţiile, este un impact gradual, poate la fel ca o piesă muzicală care îşi dezvăluie treptat adevăratul potenţial“, continuă matematicianul.

Pe partea cealaltă, cele mai „urâte“ formule matematice, decretate de matematicieni în cadrul studiului, au fost seriile infinite ale lui Srinivasa Ramanujuan şi ecuaţia funcţională a lui Riemann.

Citeşte şi:

„Emoticonul“ este perceput de creier ca o faţă umană reală

Emoticonul sau emotigrama, numit rareori şi „faţă zâmbitoare“, este o reprezentare grafică a unei feţe umane. Creierul este foarte bun în recunoaşterea feţelor activând anumite zone din cortexul occipitotemporal la vederea unei persoane. De curând, un cercetător australian a descoperit că aceleaşi zone din creier care se activează în cazul feţelor umane se activează şi în cazul „emoticoanelor“.

Ce îi face pe oameni unici? O foarte mică porţiune din creier

Oamenii de ştiinţă de la Oxford au descoperit care este principalul lucru care ne deosebeşte de celelalte mamifere: o mică zonă din creier responsabilă cu planificarea şi cu luarea deciziilor.

Iubirea, ca tulburare a creierului. Care sunt „simptomele“

Atunci când te îndrăgosteşti, în corpul tău se produc atât de multe modificări, încât poate fi uşor comparată cu o tulburare de sănătate a organismului, arată oamenii de ştiinţă.