Cum respirăm corect ca să avem creierul sănătos. Rolul esențial al respirației abdominale

Cei mai mulți dintre noi dau puțină atenție sau deloc modului în care respiră, deși de asta depinde oxigenarea corectă a creierului, organul care folosește cel mai mult oxigen din organism. Ce spun psihologii despre acest lucru.

Respirația corectă asigură sănătatea întregului organism FOTO arhivă Adevărul

Oxigenarea la nivelul creierului și la nivel celular are serios de suferit dacă nu știm să respirăm corect, iar în timp acest lucru poate provoca dereglări majore în corp.

„Creierul își extrage energia de care are nevoie prin hrană fizică, asta însemnând mâncare solidă și lichidă, prin somn, emoții și gânduri. Sănătatea organismului va fi întotdeauna condiționată de sănătatea creierului. Am observat, de pildă, că pacienții care aveau atacuri de panică, teamă cronică, diferite fobii sau stări anxioase nu respirau abdominal”, explică psihologul Stelian Chivu.

Specialistul a constatat că pacienții săi își foloseau plămânii doar la maximum 75% din capacitate. Asta duce în timp la un blocaj al părții inferioare a plămânilor, care nu mai funcționează așa cum ar trebui.

În egală măsură, pentru că nu se respiră corect, o parte a plămânilor este blocată cu aer viciat. În special din cauza stresului, plămânii se contractă, iar respirația profundă, abdominală, practic nu există.

Exercițiu simplu de respirație

Stelian Chivu oferă un exercițiu pentru a învăța să respirăm corect. Începem prin a respira profund pe nas, fără să ne forțăm. Vom reține aerul în plămâni cât timp ne simțim confortabil să facem acest lucru, iar apoi vom expira încet pe gură, strângând mușchii abdominali. Exercițiul amintit se repetă de câteva ori.

„În general se respiră incorect și insuficient. Primul care e cel mai afectat este creierul. Nevoia puternică de-a respira este activată de chemoreceptori, un circuit de neuroni aflați la baza creierului. Este simplu. Când respirăm greșit, nivelul de dioxid de carbon crește, iar acești chemoreceptori trimit semnale de alarmă către creier. Acest lucru conduce la producerea de atacuri de panică și apnee”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Când se face exercițiul, corpul va avea anumite manifestări care nu trebuie să ne sperie. Pot apărea ușoare amețeli, dar și lăcrimare, căscat și creșteri ale temperaturii corporale. Aceste reacții sunt normale și sunt semnul că ceea ce facem are efect.

„În timp, aceste simptome vor dispărea și se va instala liniștea mentală, se va îmbunătăți digestia, ca și rezistența când experimentăm diferențe de temperatură, somnul va fi mai odihnitor, iar imunitatea va crește”, punctează psihologul Stelian Chivu câteva dintre beneficiile exercițiului de respirație.

Randamentul fizic crește cu 20-25%

Specialistul a lucrat cu o grupă de sportivi care au învățat să își antreneze flexibilitatea chemoreceptorilor amintiți anterior, iar aceștia au sesizat că randamentul lor sportiv s-a mărit cu 20-25%.

Când creierul este oxigenat corespunzător, circulația sanguină crește, iar toxinele sunt eliberate mult mai repede din organism și în egală măsură crește imunitatea organismului. Și în textele hinduse de acum 2.000 de ani se vorbește de tehnici de respirație care, dacă sunt executate corect, îi permit celui care le face să fie mai sănătos, dar și să mănânce mai puțin.

„Respirați, respirați, respirați! Este cel mai accesibil și eficient medicament”, este sfatul psihologului Stelian Chivu.