Sedentarismul, o „boală“ naţională

Aproximativ 70-80 % din timpul liber îl petrecem la televizor, în faţa calculatorului, mergând la cumpărături, plimbându-ne cu maşina sau mâncând. Aceasta poate fi o definiţie a vieţii omului modern, sau mult mai bine spus a sedentarismului.

În România, peste 50% din populaţie are probleme de sănătate, din cauza supra-alimentării şi a lipsei de activitate fizică.
Tehnologia a evoluat şi am fost constrânşi să ţinem pasul. Numărul maşinilor s-a înmulţit, telefoanele mobile şi internetul au redus drastic drumul până la oficiul poştal, iar televizorul cu telecomandă şi televiziunile PayPerView au eliminat până şi tentaţia de a merge la cinematograf.  Sănătatea noastră are de suferit şi odată cu ea se duce şi forma fizică.

Specialiştii în domeniu şi cercetătorii afirmă că trebuie să se conştientizeze că exerciţiile fizice, chiar dacă sunt practicate ocazional, reduc riscurile bolilor.

Cercetările arată că în ţările europene, cu excepţia celor nordice, unde există un adevărat cult pentru mişcarea în aer liber, în mediul urban, în jur de 85% din persoanele adulte sunt sedentare. Şi aproape jumatate din persoanele sedentare nu realizează faptul că au un mod de viaţă nesănătos.

Această lipsă continuă de mişcare duce la îngraşare excesivă, apatie, cauzează stări de anxietate, provoacă boli de inimă şi depresii greu recuperabile. Acesta este şi motivul pentru care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat sedentarismul inamicul numărul unu al umanităţii.

Ce face România?

Fără să ţină cont de recomandările Uniunii Europene (UE), guvernanţii români s-au gândit să reducă numărul orelor de educaţie fizică din scoli.

Într-un exces de zel, pentru a reduce numărul de ore din curricula şcolară, Ministerul Educaţiei a decis să taie orele de sport chiar dacă Parlamentul European  a declarat sportul unul dintre punctele sensibile în curriculă.  UE a cerut ţărilor membre să-i confere acestei discipline un caracter obligatoriu în şcoli şi licee, astfel încât elevii să beneficieze săptămânal de cel puţin trei ore de educaţie fizică.

Fie că este vorba de elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal, preferinţa pentru calculatoare este unanimă, copiii ajungând să petreacă ore în şir în faţa monitorului. Abandonarea activităţilor sportive în favoarea oricăror alte preocupări are cu siguranţă efecte negative pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor.

Primele efecte ale sedentarismului se fac simţite de la cele mai fragede vârste. Obezitatea şi anumite deformări ale coloanei vertebrale sunt doar cîteva exemple de anomalii apărute la copiii de vârstă şcolară.

Sănătatea elevilor, în strânsă legătură cu activitatea fizică, este în România o prioritate naţională. Cel puţin aşa reiese din textul Legii Educaţiei Fizice şi Sportului, unde se precizează că: "educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat".  Cu toate astea, numărul orelor de sport poate fi redus.

„Burta jos”, o campanile de 2 km

“Burta jos”, acesta a fost mesajul crosului organizat duminică în jurul Palatului Parlamentului, la care au participat 150 de români.

  Competiţia, care s-a mai numit şi "Crosul pentru sănătate în şcoli", a avut startul în Piaţa Constituţiei, lângă Palatul Parlamentului, linia de sosire fiind în aceeaşi piaţă, spre zona Izvor. Potrivit organizatorilor, crosul s-a desfăşurat pe o distanţă de 2,6 kilometri.

La alegarea organizată în special pentru copiii supraponderali au participat, alături de câteva sute de copii, majoritatea normoponderali, câţiva parlamentari, printre care deputaţii Bogdan Olteanu, Cristina Pocora, Mihai Voicu, Claudiu Ţaga şi
senatorii Mario Oprea, Cezar Măgureanu şi Mircea Diaconu.

Iniţiativa reprezintă un protest împotriva măsurii abuzive a Ministerului Educaţiei de a reduce orele de educaţie fizică şi sport din programa elevilor de gimnaziu şi liceu.

Bucureştenii au interzis cu bicicleta în parcuri

Ca o altă măsură pentru "încurajarea" populaţiei să facă mişcare, primăriile de sector au început să pună în aplicare două hotărâri mai vechi ce interzic accesul persoanelor cu biciclete sau role în parcurile din Bucureşti.

Astfel, cei care vor să iasă la o plimbare cu bicicleta sau cu rolele prin parcurile din Capitală ar trebui să se gândească de două ori înainte pentru că ar putea fi sancţionaţi de poliţiştii comunitari sau de agenţii de pază cu amenzi de până la 500 lei.

Pe locul 3 în Europa

Conform unor studii, România este pe locul al treilea în Europa în privinţa obezităţii la femei şi pe locul al patrulea la bărbaţi.

Obezitatea este cauzată, în principal, de comportamentul alimentar. Tendinţa de a sări peste micul dejun şi sedentarismul sunt alţi doi dintre factorii favorizanţi pentru problemele de greutate.

Persoanele obeze sunt mai predispuse la riscuri pentru sănătate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi creşterea colesterolului în sânge. Iată câteva riscuri la care se expun persoanele sedentare:

-    Sedentarismul accelerează îmbătrânirea
Specialiştii spun că, după o anumită vârstă, lipsa mişcării produce fracturi osoase care pot evolua rapid spre osteoporoză. Pentru prevenirea acestor boli, medicii ne recomandă ca măcar de două ori pe săptămână să mergem pe jos, într-un ritm alert, timp de 30 de minute.

Cercetătorii sunt de părere că exerciţiile fizice uşoare, de cinci ori pe săptămâna, pot contribui la menţinerea sănătăţii organismului şi pot prevenii îmbătrânirea.

-    Sedentarismul face peste şapte milioane de victime anual
Cercetătorii spun că o alimentaţie necorespunzătoare şi lipsa de mişcare au dus la creşterea cazurilor de boli de inimă: peste şapte milioane de oameni mor în fiecare an din cauza sedentarismului.

-    Sedentarismul tâmpeşte
Medicii specialişti avertizează că persoanele sedentare îşi pot periclita activitatea creierului. Specialiştii au atenţionat, de-a lungul timpului, că lipsa activităţii fizice are efecte distructive majore asupra sănătăţii noastre, însă medicii sunt de părere că oamenii nu sunt conştienţi de acest lucru. Mai mult, spun ei, sedentarismul poate declanşa anumite boli şi le poate chiar agrava.