România mai competitivă ar fi una care schimbă modelul „Dorel“ pe cel al specialistului
0Dacă peste piaţa locală a muncii ar fi pusă lumina unei lanterne, atunci ar fi una care pâlpâie cu ultimele rezerve de energie. Dar apar iniţiative care sunt ca bateriile noi. Dincolo de această metaforă, am vizitat o tabără de dezvoltare a tinerilor ca să văd cum sunt pregătiţi pentru viitor.
Putem discuta despre foarte multe proiecte de oraşe inteligente, dar acelea nu se construiesc singure, ci sunt oameni care le identifică problemele şi vin cu soluţiile pentru a le furniza comunităţii. Pentru astfel de proiecte futuriste şi pentru altele câte or mai veni, mai e nevoie şi de meseriaşi. Fix aşa s-a numit şi iniţiativa recentă la care am participat: „Tabăra meseriaşilor“.
Acesta este un proiect de educaţie profesională şi tehnică, susţinut de OMV Petrom, prin care fondatorii şi-au propus să schimbe percepţia generală asupra învăţământului profesional. Ideea de bază e că prin ateliere de dezvoltare profesională şi personală, care au fost destinate anul acesta elevilor şi profesorilor din clasele IX - XI, de la 24 de licee tehnologice şi şcoli profesionale din judeţul Gorj, pregătirea în aceste domenii tehnice poate fi îmbunătăţită.
Eu am participat la seria electroniştilor şi am un singur regret: nu am putut petrece mai mult timp cu copiii şi nu am tras mai mult cu ochiul la atelierele lor. Au avut de construit o machetă a oraşului Târgu-Jiu, dar într-o variantă sustenabilă din punct de vedere energetic. Pentru a reuşi asta, au fost împărţiţi pe echipe, iar fiecare a avut misiunea de a construi un cartier al oraşului de la 0, asta după ce, desigur, au învăţat despre eficienţa energetică, energie verde şi sustenabilitate, pentru ca proiectul să fie aplicabil în realitate.
Am fost uimită că au inclus şi principalele monumente istorice ale oraşului, primăria, spitalul şi cea mai mare şcoală din judeţ, ca să fie totul ca la carte. Au construit, de asemenea, o reţea electrică, în care producţia de energie e asigurată de panouri fotovoltaice şi turbine eoliene.La final, când oraşul a fost iluminat şi proiectul finalizat, părea să nu le vină să creadă că a ieşit aşa ceva din mâinile lor. Şi asta e una dintre probleme.
Şcoala românească nu susţine neapărat lucrul manual, foarte puţin cunoştinţele tehnice, dar mai ales asumarea unor proiecte, fie că eşuează, fie că au succes. Un laitmotiv din lumea startup-urilor e că un eşec poate furniza lecţii pentru viitor, în timp ce un succes îţi poate dovedi că ai avut dreptate. În prezent, elevii manifestă o reticenţă în a se implica în proiecte. În şcoală, şi mai rar în familie, sunt foarte rar expuşi la tipul acesta de activităţi. Am observat însă că, pe măsura ce trec prin ateliere, încep să fie mai deschişi la aşa oportunităţi.
Pentru sunt o sensibilă irecuperabilă, m-a mai impresionat ceva, poate chiar mai mult decât seriozitatea, perseverenţa şi ambiţia electroniştilor: umanitatea lor. Oamenii aceştia deştepţi şi talentaţi nu au creat doar o serie de circuite, ci şi o serie de relaţii de prietenie frumoase. În minidiscursurile pe care le-au ţinut pe rând a predominat un cuvânt tare puternic: „familie“. Chiar dacă am fost mai mult un martor, neavând o implicare directă, am descoperit în asta o speranţă pentru viitor, că toţi aceşti copii au plecat spre casele lor cu mai multă încredere în ei.
Ligia Deca, consilier prezidenţial pe probleme de Educaţie şi Cercetare, crede că suntem acum într-o perioadă în care este esenţială revitalizarea învăţământului tehnic. „Avem nevoie de meseriaşi, de tehnicieni. Având în vedere nevoia pieţei muncii şi complexitatea meseriilor care rezultă după această formare, mi s-ar părea normal ca opţiunea familiilor şi a elevilor să fie din ce în ce mai îndreptată către şcoli profesionale sau licee tehnologice. Doar că va mai dura puţin şi presupune o transformare mai mare. Avem nevoie de o schimbare de percepţie, să trecem de la modelul «Dorel», cel necizelat, nedorit într-un grup, la modelul profesionistului, al omului respectat, care ştie foarte bine ce are de făcut şi care este extrem de căutat“, a declarat aceasta.
Profesioniştii de mâine încep deja să fie formaţi, mai ales în IT, dar mai este loc destul în toate celelalte domenii. Poate fi o astfel de tabără o piatră de temelie? Vom vedea în câţiva ani, când vom asista la ceea ce în tehnologie şi afaceri se numeşte „return of investment“ (profit de pe urma investiţiei - n.r.). Până atunci, tabăra aceasta îşi propune să completeze programa şcolară şi îi ajută pe elevi să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii, după încheierea studiilor. În ediţia din 2016, proiectul vizează patru domenii studiate de elevi: mecanică; electrică, electronică şi electromecanică; turism şi alimentaţie; construcţii, instalaţii şi lucrări publice.
Autor: Andrada Bonea
Se încarcă comentariile...
