Navigând prin orizontul Smart City: Interviu cu președintele ARSC, Eduard Dumitrașcu
0În lumea dinamică a tehnologiei și urbanizării moderne, conceptul de orașe și sate inteligente devine tot mai prezent, remodelând modul în care trăim, lucrăm și interacționăm. Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC), oferă o perspectivă revelatoare asupra acestei evoluții.
Pe parcursul interviului, Eduard Dumitrașcu ne împărtășește perspective despre esența unui "smart city" și evoluția acestei idei în contextul societății noastre tehnologizate și dezvăluie impactul proiectelor PNRR asupra digitalizării și dezvoltării smart city în România.
Totodată, ne introduce în universul "smart village" și ne dezvăluie cum tehnologia digitală poate transforma și îmbunătăți viața în mediul rural.
Transformarea urbană prin tehnologie: Evoluția către orașe inteligente
Ce este un "smart city" și cum a apărut ideea de "smart city" ?
Smart City este o evoluție firească într-o societate în continuu proces de tehnologizare. Am ajuns la acest concept pornind din anii ‘60, când autoritățile americane au început să folosească date pentru o mai bună gestiune a serviciilor, continuând cu digitalizarea din anii 90, revoluția Internetului din 2000, apoi a Internetului Lucrurilor și iată-ne ajunși în 2023, când vorbim de integrarea realității augmentate, de blockchain și de tehnologii emergente.
Toate acestea au modelat conceptul de smart city spre ceea ce vedem azi în jurul nostru – tehnologia și inovația folosite pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a serviciilor în mediul urban. Într-un oraș inteligent, serviciile publice funcționează transparent, instituțiile schimbă date între ele și colaborează pentru a-și face serviciile mai eficiente, mai econome și ușor de folosit pentru cetățeni. La noi, în 2016 a început să prindă contur cel mai complex proiect de smart city – Alba Iulia.
În prezent trăim intr-un "dumm city"? Care este diferența între orașele actuale și cele inteligente?
Nu aș folosi termenul de dumm city, ci de oraș care nu este în pas cu noile tehnologii, însă acest concept este mai degrabă o călătorie, decât o destinație. Smart este acel oraș care face progrese continue, pentru că ceea ce e un sistem inteligent azi, s-ar putea ca peste 20 de ani să fie unul depășit. Din perspectivă economică, un oraș inteligent economisește energie, apă, materii prime – într-un cuvânt resurse de preț, în timp ce-și reduce emisiile poluante. Dacă ne gândim la comunitate, un oraș inteligent încurajează participarea activă a cetățenilor și îi integrează în deciziile luate la nivel de autorități.
În România, se face tranziția către conceptul de smart city și avem exemple în acest sens. Sunt orașe precum Cluj-Napoca, Iași și parțial București, care au în derulare numeroase proiecte smart city. Aș putea menționa Buzăul, cu accentul pe care îl pune pe economia circulară, Brașovul – cu focusul pe mediu ori Suceava, care a intrat în conceptul de oraș sustenabil. Deși progresele sunt remarcabile în ultimii ani, acest proces trebuie accelerat pentru că sunt multe oportunități la mijloc.
Cum a evoluat conceptul de "smart city" în România de-a lungul anilor?
Conceptul de "smart city" a evoluat semnificativ în România, în special în ultimii ani, odată cu înființarea Asociației Române pentru Smart City (ARSC). Înainte de 2016, conceptul era mai degrabă un subiect de discuție în cercurile academice. În ultimii ani, s-a observat o colaborare mai strânsă între autoritățile locale, industrie și societatea civilă. Orașe ca Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Iași sau Oradea au început să își dezvolte strategii și proiecte pentru a deveni orașe inteligente, sporind astfel eficiența, sustenabilitatea și calitatea vieții pentru cetățeni. La nivelul întregii țări sunt peste 1200 de inițiative și proiecte (atât în mediul urban cât și în cel rural).
Ce progrese s-au realizat în ceea ce privește smart city, în special de la înființarea ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României)?
De la înființarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), s-au observat progrese substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea conceptului de smart city și smart village în țară. ADR a avut un rol semnificativ în consolidarea cadrului legislativ și în acordarea de sprijin tehnic și financiar pentru implementarea proiectelor de digitalizare la nivel local și central - și aici ne referim la modificarea cadrului legislativ, standardizarea unor practici, educarea și promovarea beneficiilor aduse de digitalizare. ADR a avut un rol important în accelerarea procesului de transformare digitală a României. Prin programe de finanțare, prin sprijin tehnic și consultativ, dar și prin crearea unor parteneriate strategice, ADR a facilitat dezvoltarea și implementarea unei serii de proiecte smart city.
Este un proces continuu, dar direcția este clară și beneficiile sunt deja vizibile.
Cum vedeți impactul proiectelor PNRR asupra digitalizării și a dezvoltării smart city în România?
Pornind de la ce ziceam anterior – se fac progrese, dar depinde mult de viteza cu care acestea sunt realizate. PNRR vine să pună presiune pe accelerarea digitalizării sistemului public, însă succesul depinde de factorul uman, în speță de adaptarea administrației publice, dar și a mediului privat. E nevoie de înțelegerea procesului digitalizării în toată complexitatea lui – e vorba de digitizare, mutarea bazelor de date în online, interconectarea lor și de dezvoltarea competențelor digitale.
Simplul fapt că folosești o aplicație nu înseamnă că ai competențe digitale. De aceea, trebuie în același timp pus accentul și pe formarea și dezvoltarea competențelor digitale, în primul rând în administrația publică, dar și în mediul privat, astfel încât proiectele prin PNRR să se concretizeze, iar banii de la UE să fie absorbiți.
Cum credeți că va influența tehnologia 5G dezvoltarea smart city, și ce aplicații noi și promițătoare poate aduce?
Tehnologia 5G are potențialul de a revoluționa dezvoltarea orașelor inteligente. Cu o viteză de transmisie mult mai mare și o latență redusă comparativ cu tehnologiile precedente, 5G va permite implementarea unor aplicații și servicii care până acum erau fie imposibile, fie ineficiente din punct de vedere al costurilor.
Aplicații și Servicii
- Managementul Traficului: Cu ajutorul 5G, semnalele de trafic pot comunica în timp real cu vehiculele, oferind astfel șoferilor informații despre starea drumurilor și optimizând fluxul de trafic. Se vorbește foarte mult despre nevoia de a crea un management coerent al traficului la nivelul Bucureștiului - ei bine, 5G poate ajuta asigurând o viteză și o precizie în interpretarea corectă a datelor de trafic fiind util inclusiv în prioritizarea vehiculelor în momentul unor intervenții speciale - calamități, dezastre, etc.
- Transport Public: Vehiculele autonome vor putea fi integrate mai eficient în sistemele de transport public, făcându-le mai sigure și mai eficiente (există astfel de proiecte pilot în Europa iar în România, la Cluj, a fost testat un astfel de vehicul autonom pentru transportul public).
- Telemedicină: Latența redusă și viteza mare de transmisie vor permite consultări medicale la distanță în timp real, cu posibilitatea de a transmite imagini și date medicale de înaltă rezoluție.
- Energie Inteligentă: 5G va permite o mai bună gestionare a rețelelor de energie, de la producție până la consum, prin colectarea și analiza în timp real a datelor.
- Siguranță Publică: Tehnologia 5G va permite o mai bună coordonare a serviciilor de urgență și o monitorizare mai eficientă a spațiilor publice.
- Realitate Augmentată și Virtuală: Aplicații care necesită o mare putere de procesare și o latență redusă, cum ar fi realitatea augmentată și virtuală, vor deveni mai accesibile pentru publicul larg.
- Industria 4.0: În domeniul industrial, 5G va facilita comunicarea între mașini și sistemele de control, permițând automatizarea și optimizarea proceselor de producție.
Impactul asupra Smart City
- Eficiență Crescută: 5G va contribui la eficientizarea serviciilor publice, de la gunoiul colectat inteligent până la iluminatul stradal adaptiv.
- Inovație: Deschide ușa pentru inovații care nici măcar nu au fost concepute până acum, datorită capacității sale de a gestiona un număr mare de dispozitive conectate simultan.
- Calitatea Vieții: Aplicațiile și serviciile alimentate de 5G au potențialul de a îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor, oferindu-le acces la informații și servicii de o manieră mult mai eficientă.
- Sustenabilitate: Orașele inteligente alimentate de 5G vor putea monitoriza și gestiona mai eficient resursele, contribuind la obiectivele de sustenabilitate.
În concluzie, tehnologia 5G va avea un impact major asupra modului în care concepem și implementăm soluțiile pentru orașele inteligente, accelerând inovația și îmbunătățind calitatea vieții în mediul urban.
Inovarea rurală prin digitalizare: Smart village redefinește comunitățile
Ce înseamnă un "smart village," și cum poate tehnologia digitală îmbunătăți viața și serviciile în mediul rural?
După 2016, proiectele de tip smart au cuprins și alte zone ale țării, nu doar pe cele urbane, la fel cum s-a întâmplat și în restul Europei. Sunt o multitudine de proiecte care pot transforma un sat obișnuit într-unul inteligent. Satele inteligente pot implica de la sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale și servicii publice accesibile online (plată online, emitere de acte online, etc.), până la sisteme de alerte în caz de urgență și iluminat public inteligent, pe bază de senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate și agricultură inteligentă, pe bază de drone și senzori. Până la urmă, tehnologizarea nu are limită, iar a fi smart înseamnă a o folosi pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Ce proiecte "smart village" sunt în desfășurare sau planificate în România, și care sunt domeniile principale acoperite de aceste proiecte?
În prezent vorbim despre proiecte smart în multe dintre comunele țării, iar conform celor mai recente date erau 224 de proiecte în 147 comune. Însă mereu apar unele noi și acest număr este într-o continuă creștere. Desigur, Ciugud este poate cel mai elocvent exemplu, și cu toate că multe sunt concentrate în Transilvania, au început să fie implementate și în alte zone din România. Proiectele de acest tip sunt unele în dezvoltarea infrastructurii digitale, servicii publice eficiente, agricultură inteligentă, gestionarea resurselor naturale și multe altele. Scopul lor este acela de a dezvolta comunități rurale durabile și conectate digital.
Cum se compară dezvoltarea proiectelor "smart village" din România cu cea a altor țări din UE?
Deși există diferențe între abordările și nivelul de maturitate al proiectelor din diverse țări ale Uniunii Europene, România se distinge prin dinamismul și diversitatea inițiativelor sale. Avem exemple concrete de proiecte ce abordează probleme precum agricultura inteligentă, sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale, iluminat public inteligent, și multe altele. În plus, există o tendință de a se folosi tehnologii de ultimă generație, precum Internetul Lucrurilor (IoT), Big Data și Inteligența Artificială, în dezvoltarea acestor proiecte.
Comparativ cu alte țări din UE, unde focusul poate fi mai concentrat pe anumite domenii ale dezvoltării rurale inteligente, România prezintă o abordare mai holistică. Aceasta se datorează în mare parte și faptului că avem o diversitate geografică și culturală care ne permite să experimentăm cu diferite tipuri de soluții inteligente în mediul rural dar și nevoilor ce acoperă toate domeniile.
În concluzie, deși suntem încă într-o etapă incipientă în ceea ce privește dezvoltarea satelor inteligente, avem toate ingredientele necesare pentru a accelera și a deveni un model de urmat în Uniunea Europeană. Cu investiții continue, colaborare și viziune, România are toate șansele să își asume un rol de lider în dezvoltarea comunităților rurale inteligente la nivel european.
Care este ținta pentru România în ceea ce privește dezvoltarea satelor inteligente până în 2030?
Estimez că, până în 2030, jumătate din satele României pot deveni inteligente. Acum sunt peste 140 de comune care au în curs de implementare peste 220 de initiative smart village. Față de potențial, suntem însă într-un stadiu incipient. Acest obiectiv pentru 2030 poate fi atins cu eforturi susținute și investiții, inclusiv din fonduri europene. Aș menționa aici că, pe lângă fondurile din PNRR, sunt disponibile și fondurile de coeziune în actualul exercițiu financiar. Pe de altă parte, succesul acestui proces depinde și de gradul de acceptare, de modul în care comunitatea vede aceste soluții smart și le aplică în viața de zi cu zi. Indiferent că vorbim de un oraș sau un sat, digitalizarea are puterea să transforme modul în care conviețuim, transportul și gestionarea resurselor, cu impact direct asupra calității vieții și economiei.
Ce tendințe cheie observați în dezvoltarea Smart City în România și în lume?
În România, mobilitatea urbană a devenit o prioritate. De la sisteme de bike-sharing la îmbunătățirea transportului public, există o concentrare pe fluidizarea traficului și încurajarea unor modalități de transport mai sustenabile. În același timp, digitalizarea serviciilor publice a câștigat teren. Cetățenii au acum acces mai facil la informații și pot interacționa cu autoritățile într-un mod mult mai eficient prin servicii online.
Securitatea și monitorizarea sunt și ele pe agenda publică. Tehnologii de supraveghere video inteligente și sisteme de alertă pentru situații de urgență sunt implementate sau în stadiul de proiect. Sustenabilitatea nu este neglijată, orașele începând să își îndrepte atenția către soluții de energie regenerabilă și management inteligent al deșeurilor. Pe lângă acestea, programe educative își propun să educe cetățenii despre beneficiile și responsabilitățile vieții într-un oraș inteligent.
La nivel global, tendințele se diversifică și mai mult. Internetul Lucrurilor (IoT) transformă orașele în ecosisteme interconectate, colectând date pentru a îmbunătăți serviciile și eficiența. Utilizarea analizelor de date pentru a lua decizii informate este în ascensiune. Tehnologii precum vehiculele autonome și sisteme de management al traficului bazate pe inteligență artificială sunt în plină expansiune.
Pandemia COVID-19 a evidențiat și mai mult nevoia de a integra sănătatea publică în planurile de dezvoltare ale orașelor inteligente. Tehnologii pentru monitorizarea și îmbunătățirea sănătății publice sunt în curs de dezvoltare și implementare. În același timp, crește și atenția acordată echității și accesului la tehnologie pentru toți membrii comunității. Orașele încep să încorporeze mecanisme de reziliență și adaptabilitate, pregătindu-se pentru a face față schimbărilor climatice și altor tipuri de crize.
Care sunt modalitățile prin care comunitatea poate fi educată și sprijinită în conștientizarea beneficiilor tehnologiei și a competențelor digitale?
În primul rând, educația digitală ar trebui să înceapă de la niveluri cât mai timpurii ale sistemului educațional. Introducerea noțiunilor de bază ale tehnologiei și a competențelor digitale în curricula școlară poate pregăti tinerii pentru un viitor în care aceste abilități vor fi esențiale. Acest pas nu doar că îi ajută pe tineri să navigheze într-o lume digitală, dar îi și împuternicește să devină cetățeni digitali responsabili.
În al doilea rând, pentru populația adultă, ateliere și cursuri de formare a competențelor digitale sunt foarte importante. Aceste sesiuni pot aborda subiecte variate, de la utilizarea de bază a computerelor și a internetului, până la competențe mai avansate ca analiza de date sau programarea. În acest context, bibliotecile publice, centrele comunitare și chiar spațiile de coworking pot servi ca hub-uri pentru învățare și dezvoltare și avem astfel de exemple în România - Iași, Buzau, Cluj, etc.
Campaniile de informare și sensibilizare sunt, de asemenea, instrumente puternice. Acestea pot ajuta la demistificarea tehnologiei (din păcate fake news-ul nu ajută la promovarea competențelor digitale) și la prezentarea acesteia ca un instrument util, accesibil și, mai presus de toate, necesar. În acest sens, mediile sociale, blogurile, webinariile și chiar emisiunile de televiziune pot contribui la răspândirea mesajului.
Un alt aspect esențial îl reprezintă implicarea stakeholderilor locali, de la autorități până la organizații non-guvernamentale și companii private. Prin colaborare, acești factori pot contribui la crearea și implementarea de programe de educație digitală care sunt adaptate pentru nevoile comunității lor.
Din postura de părinte, întrebările legate de ”cum va arăta viitorul nostru și al copiilor noștri” devin din ce în ce mai pregnante și, de ce nu, relevante. Pentru mine, momentul decisiv a venit prin 2014, 2015, când am început să studiez fenomenul orașelor inteligente prin prisma băiatului meu, care avea atunci aproape 10 ani.
Începusem să mă întreb ce tipuri de joburi vor fi relevante în viitor și cum ar putea tehnologia să ne schimbe nu doar modul de a învăța, dar și felul în care trăim — de la sistemul de sănătate până la transport și sustenabilitate. Pe măsură ce mă gândeam mai mult la aceste aspecte, devenea clar că, dacă nu luăm măsuri acum, viitorul în care fiul meu va fi adult s-ar putea să nu fie cel pe care ni-l dorim. Am constatat că, în timp ce unii aleg să părăsească țara și alții preferă pasivitatea, pentru mine a fost momentul de a mă angaja în mod activ în dezvoltarea orașelor și comunităților inteligente din România.
Dacă vrem ca generația viitoare să trăiască în comunități inteligente, durabile și incluzive, trebuie să ne implicăm activ în crearea acestui viitor. Și astfel, am decis să acționez concret, implicându-mă în diverse proiecte și inițiative care promovează tehnologia și inovația ca unelte pentru îmbunătățirea calității vieții și a serviciilor publice.
Această experiență personală a devenit coloana vertebrală a angajamentului meu profesional. Ea mi-a oferit nu doar motivația, dar și perspectiva de care aveam nevoie pentru a înțelege cât de crucial este să ne pregătim comunitățile pentru provocările și oportunitățile care ne așteaptă.
Care sunt hobby-urile sau interesele personale care vă ajută să mențineți echilibrul între viața profesională și cea personală, în contextul responsabilităților de președinte al ARSC?
Într-un domeniu atât de dinamic și solicitant ca dezvoltarea orașelor inteligente, echilibrul între viața profesională și cea personală poate fi o provocare. Adevărul este că, în calitate de Președinte al ARSC, responsabilitățile sunt mari și timpul liber este o raritate. Dar tocmai acest lucru face ca atunci când am ocazia, să valorific fiecare moment.
În lipsa unor hobby-uri tradiționale, aș spune că pasiunea mea pentru inovație, dezvoltare urbană și tehnologie nu se oprește atunci când ies de la birou. Acestea devin, într-un fel, și interesele mele personale, și adesea găsesc relaxare și împlinire în aprofundarea acestor subiecte chiar și în timpul meu liber. Este o extensie naturală a ceea ce fac zi de zi, și, într-un sens, poate chiar acesta este "hobby-ul" meu.
Mă ajută să rămân conectat cu domeniul, să fiu mereu la curent cu ultimele noutăți și să am o perspectivă globală asupra direcției în care ne îndreptăm. Acesta este, dacă vreți, modul meu de a menține un echilibru: transformând ceea ce pentru alții ar putea fi o sursă de stres într-o sursă de energie și inspirație. Într-un fel, dedicarea mea profesională devine și o formă de reîncărcare personală.
Se încarcă comentariile...
