Ce se întâmplă atunci când încredințăm sarcini plictisitoare, dar importante, inteligenței artificiale. Riscul la care ne expunem

Deși inteligența artificială reprezintă un progres în domeniul tehnologiei, aceasta vine la pachet și cu un preț de plătit pe care îl suportă chiar angajații. Inteligența artificială poate face viața mai ușoară atât companiilor, cât și angajaților, însă poate avea efecte negative asupra celor din urmă. 

Inteligența artificială nu ar trebui evitată. FOTO Shutterstock (Arhivă)

În anul 2009, un avion al companiei Air France s-a prăbușit în ocean, fără a exista supraviețuitori. Sistemul de pilot automat al avionului s-a oprit, iar piloții, care se bazau pe asistentul lor computerizat, nu au putut îndrepta situația manual, relatează The Conversation. 

În 2015, în Europa, un șofer de autobuz, în care se afla un grup de turiști belgieni, a introdus o destinație greșită în GPS-ul său și a condus 1.200 de kilometri în direcția greșită. 

În 2017, într-o decizie anulată ulterior în apel, procurorii americani care au fost de acord să elibereze un adolescent în regim de probațiune s-au răzgândit brusc, întrucât un algoritm a considerat că acuzatul prezintă „risc ridicat". 

Efectul Google

Acestea sunt doar câteva exemple demne de luat în seamă, dar sunt departe de a fi izolate. Atunci când încredințăm sarcini cognitive tehnologiei - cum ar fi pilotarea unui avion sau pronunțarea unei sentințe - cercetările arată că ne putem pierde capacitatea de a îndeplini aceste sarcini noi înșine. Există chiar și un termen pentru tendința noastră de a uita informațiile disponibile prin intermediul motoarelor de căutare online: efectul Google. 

Pe măsură ce noile tehnologii bazate pe inteligență artificială promit să automatizeze o gamă tot mai largă de activități, riscul de „erodare a competențelor" este în creștere. Cercetarea realizată de Tapani Rinta-Kahila, conferențiar în Sisteme de informații pentru întreprinderi, Universitatea din Queensland, arată cum poate avea loc acest lucru și indică modalități de a păstra expertiza de care ai nevoie, chiar și atunci când nu ai nevoie de ea în fiecare zi. 

Cercetările efectuate de Rinta-Kahila arată că riscul pierderii competențelor este ușor de trecut cu vederea. Într-un studiu recent, el și echipa sa au examinat pierderea competențelor într-o companie de contabilitate. 

Compania a încetat recent să mai utilizeze un software care automatiza o mare parte din serviciul de contabilitate a activelor fixe. Totuși, contabilii s-au trezit în imposibilitatea de a îndeplini această sarcină fără el. Anii de dependență excesivă de software le-au afectat expertiza și, în cele din urmă, au fost nevoiți să învețe din nou să țină contabilitatea activelor fixe. 

Deși software-ul funcționa în baza unor reguli (nu folosea învățarea automată sau „inteligența artificială"), era suficient de „inteligent" pentru a urmări deprecierea și a produce rapoarte în numeroase scopuri fiscale și financiare. Acestea sunt sarcini pe care contabilii umani le considerau foarte complexe și plictisitoare. 

Compania a devenit conștientă de pierderea de competențe abia după ce un client a descoperit erori în rapoartele întocmite manual de echipa de contabilitate. Întrucât contabilii săi nu aveau suficientă expertiză, compania a trebuit să solicite furnizorului de software să remedieze erorile. 

Cum se produce pierderea de competențe 

Rinta-Kahila și echipa sa au constat că lipsa de atenție față de sarcină a dus la pierderea abilităților. 

Contabilii nu au fost preocupați de posibilitatea de a-și încredința activitatea de gândire software-ului, întrucât acesta funcționa aproape fără probleme. Cu alte cuvinte, au căzut pradă „complacerii în automatizare": presupunerea că „totul este bine", ignorând riscurile potențiale. 

Acest lucru a avut trei consecințe majore: 

• au pierdut informațiile despre ceea ce realiza automatizarea 

• nu au mai fost motivați să mențină și să își actualizeze cunoștințele relevante (cum ar fi legislația fiscală), deoarece software-ul a făcut acest lucru în locul lor. 

• întrucât software-ul era fiabil, nu s-au mai deranjat să verifice dacă rapoartele emise sunt corecte. 

Cum să îți păstrezi abilitățile 

Iată trei sfaturi: 

• acordă atenție la ceea ce face sistemul - ce informații sunt folosite, în ce scop și ce ar putea afecta sugestiile sale 

• actualizează-ți cunoștințele (mai ales dacă ești răspunzător din punct de vedere juridic pentru rezultate) 

• evaluează în mod critic rezultatele, chiar dacă rezultatele finale par satisfăcătoare. 

Cum ar arăta acest lucru în practică?

Iată un exemplu de zi cu zi: condusul cu ajutorul unei aplicații GPS bazate pe inteligența artificială. 

În loc să urmezi orbește indicațiile oferite de aplicație, fii atente la indicatoarele rutiere și la repere și fii conștient de ceea ce faci chiar și atunci când ești ghidat de aplicație. 

De asemenea, este recomandat să studiezi harta și traseul sugerat de aplicație înainte de a porni la drum. Când ajungi la destinație, gândește-te la traseul pe care ți l-a sugerat aplicația: a fost rapid, a fost sigur, a fost plăcut? Dacă nu, ia în considerare posibilitatea de a alege un alt traseu data viitoare, chiar dacă aplicația sugerează altceva. 

Este inteligența artificială un „tovarăș” necesar? 

Cazul firmei de contabilitate ridică, de asemenea, o întrebare mai amplă: ce competențe sunt relevante și merită să fie păstrate și la care ar trebui să renunțăm în favoarea automatizării? 

Nu există un răspuns universal, deoarece competențele profesionale se schimbă în timp, în funcție de jurisdicții, industrii, culturi și locații geografice. Totuși, este o întrebare cu care va trebui să ne confruntăm pe măsură ce inteligența artificială preia activități considerate cândva ca fiind imposibil de automatizat. 

În ciuda dificultăților, managerul de contabilitate din studiul de caz consideră că software-ul automatizat este extrem de benefic. În opinia sa, echipa sa a fost doar prinsă cu garda jos din cauza sentimentului de comoditate. 

Într-o lume axată pe eficiență și pe obiective anuale sau trimestriale, organizațiile preferă soluțiile care îmbunătățesc lucrurile pe termen scurt, chiar dacă acestea au efecte secundare negative pe termen lung. Este ceea ce s-a întâmplat în cazul contabilității: creșterea eficienței a eclipsat preocupările abstracte privind expertiza, până când au apărut problemele. 

Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să evităm inteligența artificială. Organizațiile nu-și pot permite să rateze oportunitățile pe care aceasta le prezintă. Cu toate acestea, ele ar trebui să fie conștiente și de riscul de pierdere a competențelor.