Dronele sunt echipamente militare de zbor, care, în ultimii ani, au ajuns să fie folosite şi de civili. Dacă tot ai auzit despre ele, e timpul să afli ce sunt şi la ce sunt utile cu adevărat (poate nu doar la filmat nunţi).

Vehiculele aeriene fără pilot, „dronele”, reprezintă cea mai importantă inovaţie din domeniul militar realizată în ultimii ani. Drona este un UAV (termen prescurtat din limba engleză unmanned aerial vehicle), mai exact un vehicul capabil să zboare fie pilotat de la distanţă de către un om, fie nepilotat, dar să aibă un sistem automat de direcţionare. Trebuie să ştii că aceasta nu este o creaţie a ultimilor doi-trei ani de când ai început să auzi despre cele comerciale sau de transportul cu drone, ci a pornit ca proiect al armatei.

Dacă până de curând dronele erau utilizate doar în teatrele de război, ele ar putea deveni cât de curând omniprezente. De la agricultură, transport şi arheologie până la jurnalism, în următoarele decenii, dronele promit să transforme numeroase domenii, marcând o schimbare fără precedent în viaţa noastră de zi cu zi.

În conflictele militare, dronele au fost utilizate pentru prima dată în 1982, în războiul din Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de apărare siriene şi pentru a colecta datele necesare atacării lor. Succesul campaniei israeliene a reaprins pasiunea armatei americane pentru UAV-uri, iar Predator, una dintre cele mai cunoscute drone folosite azi de armata Statele Unite ale Americii, este inspirată chiar de un design israelian.

Dronele care au ajuns pe mâna civililor

Principalele utilităţi ale dronelor în armată sunt colectarea de informaţii şi bombardarea anumitor puncte strategice, iar asta fără a risca viaţa vreunui soldat. Mai mult, cele responsabile de colectarea de informaţii sunt capabile de autonomii impresionante, putând fi alimentate şi cu energie solară. Totuşi, aceste modele costă zeci de milioane de dolari şi niciun civil nu şi-ar permite şi n-ar avea acces la aşa ceva.

Dronele civile, cunoscute şi drept quadrocoptere, sunt, însă, mult mai ieftine. Ele au intrat în atenţia publicului pe măsură ce anumite companii au fabricat şi le-au comercializat pentru uz civil. Odată ce aceste companii au început să fabrice tot mai multe, preţul, firesc, a scăzut. Astăzi, există inclusiv drone mici şi ieftine, care pot fi controlate cu ajutorul smartphone-ului. Pe măsură ce companii mici şi anonime din China încep să producă propriile drone, preţul se duce tot mai jos.

Astfel, costul uneia poate începe de la circa 200 de lei (cu distanţa maximă de operare 50-80 metri) şi urcă până la peste 15.000 de lei (cu o distanţă maximă de 4.500 metri şi viteză de zbor orizontal până la 22 m/s). La momentul actual, cele mai căutate mărci în materie de drone sunt cele de la  DJI Phantom, Parrot, Walkera, iUni şi Cheerson, acestea fiind valabile în mai multe modele, în funcţie de capacitatea dispozitivului.

Pe o dronă pot fi montate camere de acţiune, cele mai populare fiind cele GoPro, dar şi DSLR-uri cu obiective speciale pentru sistemul montat pe dronă. Totuşi, pentru filmări aeriene ai nevoie de un sistem de stabilizare. Unele modele vin deja cu cameră montată, cum ar fi cele Parrot.

Dincolo de acest scop distractiv, recreativ şi creativ, o dronă a fost folosită în 2014 pentru a obţine informaţii în cazul prăbuşirii unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol. Modelul folosit atunci era un DJI Phantom 2 Vision, capabil să filmeze full HD şi să realizeze fotografii atât RAW, cât şi JPG, iar greutatea sa este de 1,1 kilograme. Pilotul poate comunica cu drona pe o distanţă de aproximativ 300 de metri în câmp deschis.

Încă se lucrează la o legislaţie pentru drone

Dincolo de toate aceste aspecte, dronele încă sunt în zona gri a legislaţiei. Şi în România s-a încercat crearea unui cadru legislativ potrivit. În 2014, Ministerul Transporturilor a demarat un proiect de lege, prevăzând ca cele care filmează să nu mai zboare fără aprobare. Nu s-a materializat acel plan, lovindu-se mai ales de opoziţia proprietarilor care câştigă bani din videoclipurile realizate cu astfel de dispozitive.

Potrivit textului de lege care putea fi aprobată în România, la articolul 5 se făcea referire la dronele folosite de utilizatori pentru a filma sau fotografia de la câteva zeci de metri înălţime. „[Art. 5, litera b.; Prezentul ordin nu se aplică] aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 1 kg, atât timp cât sunt operate într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de locuinţă, sunt operate fără depăşirea câmpului vizual al persoanei care asigură comanda aeronavei de la sol, dar nu mai mult de 150 m distanţă pe orizontală şi de 100 metri distanţă pe înălţime faţă de această persoană şi nu au montate pe ele aparatură pentru filmare sau transmisie de date“.

Viitorul pentru drone nu va fi doar unul în care sunt folosite să filmeze şi fotografieze. Vom vedea livrări realizate de drone, dar mai rămâne de descoperit cum pot fi ghidate autonom. Mai mult, cadrul acela legislativ tot trebuie realizat, deoarece vor fi tot mai multe şi accidentele vor fi tot mai probabile. Sunt oameni care se tem şi de o invadare a intimităţii prin dronele care filmează, astfel că şi pentru a tempera aceste îngrijorări vor trebui promulgate legi.

Autor: Karina Musteaţă

<a href="https://www.facebook.com/adevarultech" target="_blank" rel="nofollow">Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!</a>