Big-Bangul Internetului: domeniul imobiliar online va exploda începând cu 4 februarie. Cum te-ai fi putut îmbogăţi
0
Pe web vor exista, începând cu luna viitoare, site-uri care se vor putea încheia cu 1.000 de noi terminaţii. Pe lângă clasicele .com, .net, .org, .ro etc. vom vedea şi site-uri care se termină, de exemplu, în .review sau .tech.
Până acum, pe Internet existau 22 de domenii globale, iar 250 aparţineau ţărilor. Toate domeniile de pe Internet sunt reglementate de Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (ICANN). Mişcarea va schimba modul în care privim mediul online şi de pe urma acesteia se vor face milioane de dolari.
Cei care susţin iniţiativa spun că aceasta va avantaja companiile şi utilizatorii obişnuiţi, oferindu-le mai multe adrese din care să poată alege. Criticii susţin că singurii care vor profita sunt antreprenorii şi marile companii de Internet.
Supraaglomerare
Domeniul .com se regăseşte la coada a mai mult de o treime din toate site-urile de pe Internet. Celelalte două treimi aparţin, în mare parte, domeniilor de ţară.
Care ar fi rostul creării unor noi gTLDs (generic top-level domain names) dacă domenii precum .jobs sau .travel s-au dovedit a fi nepopulare? Argumentul ar fi că Internetul – cel puţin cel care se termină în .com – rămâne fără spaţiu.
Există atât de multe domenii cumpărate încât oamenii trebuie să se chinuie pentru a găsi un nume potrivit pentru site-urile lor.
„Am ajuns de la o medie de patru sau cinci litere într-un domeniu de nivelul al doilea la excese de 14 caractere pentru a găsi ceva potrivit“, a declarat Cyrus Namazi, de la ICANN, pentru Quartz. Sutele de noi gTLDs-uri vor veni cu sute noi domenii de nivel doi.
Începând cu 12 ianuarie 2012, ICANN a deschis procesul de înscriere pentru un nou domeniu. Oricine îndeplinea anumite condiţii şi avea 185.000 de dolari la dispoziţie putea să ceară înscrierea unui nou domeniu.
Google a aplicat pentru 101 gTLD-uri, Amazon a licitat pentru 76 şi Donuts – o companie care a vrut să se îmbogăţească pe seama domeniilor – a cerut 307 noi domenii. Până în iunie 2012 se strânseseră 1.930 de cereri pentru 1.410 domenii unice, din partea a 1.000 entităţi diferite. Din cele 1930 de cereri, 751 au fost contestate de către 231 de entităţi, urmând ca numele fără marcă înregistrată să fie vândute la licitaţie.
Primele noi domenii aprobate de ICANN, la sfârşitul anului trecut, au fost شبكة (arabă; “web/network”), онлайн (rusă; “online”), сайт (rusă; “site”) and 游戏 (chineză; “game[s]“). Acestea vor deveni disponibile începând cu 4 februarie şi oricine poate să înregistreze un site cu aceste domenii. După 4 februarie, ICANN va da drumul la aproximativ 20 de gTLD-uri pe săptămână, adică până la sfârşitul anului vor fi peste 1.000 de noi domenii de nivel întâi.
Profit infinit
Cei care au achiziţionat noile domeniu au plătit, pe lângă cei 185.000 de dolari taxă de înscriere, avocaţi, deplasări la conferinţele ICANN, studii şi cercetări. Cu tot cu unele cheltuieli administrative, un aplicant pentru un domeniu a ajuns să scoată din buzunar aproximativ 1 milion de dolari pentru un domeniu, potrivit Quartz.
Totuşi, profiturile pot fi enorme. E ca şi cum acele companii sau persoane ar fi cumpărat un teren pe care se poate dezvolta la infinit. Daniel Negari este un tânăr de 28 de ani care a făcut o avere în domeniul imobiliar. Acum, el plănuieşte să creeze un domeniu generic .xyz şi să vândă dreptul de folosire cu 10 dolari. De exemplu, cineva care va dori să aibă adresa diverse.xyz, va trebui să-I plătească lui 10 dolari. Negari estimează că ar putea vinde un milion de astfel de domenii de nivel doi în primul an. Asta ar însemna venituri de 10 milioane de dolari. ICANN ia 25 de cenţi din fiecare vânzare şi există unele taxe administrative, însă profiturile ar fi de aproximativ 90%, potrivit celui care a aplicat pentru domeniul .ninja.
.xyz este printre cele mai ieftine domenii. Cei care vor vrea să îşi facă site pe .guru vor scoate din buzunar 40 de dolari pe an şi cei care vor pe .luxury, vor plăti 800 de dolari anual.
De ce nu?
Există trei contra-argumente principale împotriva acestei mişcări. În primul rând, oamenii nu tastează de multe ori întreaga adresă a unui site, preferând să-l caute printr-un motor de căutare. Acest fenomen a luat amploare de când Google a implementat funcţia de căutare automată în bara pentru URL a browserului Chrome.
În al doilea rând ar mai fi argumentul cu „web-ul este mort“, care face referire la popularitatea aplicaţiilor şi a altor moduri de interacţiune cu Internetul. Aplicaţiile nu au URL-uri şi nici nu se accesează prin browsere.
În al treilea rând, adresele URL şi-au pierdut importanţa din cauza instrumentelor de prescurtare a linkurilor, precum bit.ly. Oamenii dau click pe orice, fără să dea importanţă adresei.
Bisericuţe pe net
Numai câteva din noile domenii sunt cu adevărat generice (.web, .app, .website etc.). Sunt 116 domenii care nu conţin caractere latine, 66 de domenii geografice (.nyc, .london etc.) şi 485 au fost cerute de branduri, precum .kpmg, .ram sau .bmw. Se zvoneşte că cei de la BMW se gândesc să facă un site diferit pentru fiecare maşină vândută.
Majoritatea domeniilor, însă, sunt concepute special pentru diverse grupuri. .build este pentru constructori, .college este pentru instituţii de învăţământ, .wedding este pentru cupluri şi aşa mai departe. Se aşteaptă ca fiecare domeniu să genereze între câteva mii şi câteva sute de mii de domenii de nivel doi. Asta ar explica de ce preţul acestora este mai mare.
Namazi, reprezentantul ICANN, spune că acest lucru va fi benefic pentru întregul Internet. Această segregare oferă „legitimitate şi putere diferitelor societăţi şi comunităţi online“. Toţi aplicanţii la domenii de nivel doi vor fi atent verificaţi şi Internetul va fi un loc mai sigur, deoarece utilizatorii vor şti cu siguranţă că site-ul pe care îl vizitează este exact ce pare.
Alţii nu sunt de aceeaşi părere. „Cred că există riscul de a-i deruta pe oameni. Utilizatorii au fost obişnuiţi să intre pe site-urile băncilor numai dacă se termină în .com şi acum le spui să intre pe .secure sau .bank şi acest lucru ar putea creea un fals sentiment de siguranţă“, a declarat David Ulevitch, de la Open DNS, o companie de infrastructură online care îi ajută pe internauţi să ajungă la site-urile potrivite.
Se încarcă comentariile...
