STUDIU Românii acordă o mai mare atenţie informaţiilor de pe ambalajul alimentelor decât bulgarii sau sârbii

0
0
supermarket foto shutterstock

Consumatorii români (39%) şi bulgari (36%) includ mai des copiii în procesul de gătit, comparativ cu sârbii (15%). Studiul mai arată că în România şi Bulgaria mai mulţi părinţi se bazează pe sfaturile experţilor în acest domeniu în comparaţie cu părinţii din Serbia, care se bazează mai des pe propriile experienţe.

Un studiu realizat la începutul acestui an de Nestlé împreună cu agenţia de research Masmi în domeniul nutriţiei în zona de sud-est a Europei, arată mai multe diferenţe de comportament şi de consum în rândul populaţiei.

Românii conştientizează cel mai mult impactul alegerilor alimentare asupra sustenabilităţii mediului (64%), în timp ce bulgarii într-un procent de 51% şi sârbii numai 35%. Cetăţenii români acordă o mai mare atenţie informaţiilor de pe ambalaj (53% citesc lista de ingrediente, iar 47% citesc informaţiile nutriţionale) prin comparaţie cu bulgarii care doar în procent de 44% citesc lista de ingrediente, respectiv 45% citesc informaţiile nutriţionale. Sârbii citesc cel mai puţin informaţiile de pe ambalaje, doar 27% se uită la lista de ingrediente şi doar 22% citesc informaţiile nutriţionale. Peste 60% dintre români găsesc aceste informaţii foarte utile, comparativ cu 50% dintre bulgari şi 49% dintre sârbi. Printre factorii decisivi în alegerile alimentare, românii au menţionat în ordinea importaţei: ingredientele (72%), preţul (71%), valorile nutriţionale (62%), sursa locală (61%), producţia din surse sustenabile (60%).

În toate cele trei pieţe, cei mai importanţi factori care contribuie la un stil de viaţă mai sănătos sunt o dietă sănătoasă (60% în România) şi activitatea fizică (51%). Când vine vorba de diferenţele dintre ţări, în România activitatea fizică şi o alimentaţie sănătoasă sunt considerate ceva mai importante decât în Serbia şi Bulgaria. O masă proaspăt gătită acasă este alegerea dominantă în rândul locuitorilor din toate cele trei ţări, aceasta este principala masă de cel puţin trei ori pe săptămână pentru un număr mai mare de români (86%), comparativ cu cetăţenii bulgari şi sârbi (75%, respectiv 72%). Aproximativ jumătate dintre cetăţenii din toate cele trei pieţe consumă cel puţin 1-2 mese pe bază de plante pe săptămână. Mesele pe bază de plante, fără carne şi proteine pe bază de plante sunt în general bine acceptate în rândul locuitorilor din toate cele trei ţări (între 38% şi 51% le consumă de cel puţin 3 ori pe săptămână). Spre exemplu, în România 51% dintre respondenţi preferă alimentele pe bază de plante, 46% fără carne şi 40% alimente cu proteine din plante. Cel mai mare potenţial pentru dietele pe bază de plante este văzut în România şi Serbia, unde peste 40% dintre consumatori intenţionează să-şi crească consumul acestui tip de alimente în în viitor, comparativ cu aproximativ unul din trei rezidenţi sub 50 de ani în Bulgaria (28%).

Când vorbim despre cereale, principalele bariere pentru cumpărarea cerealelor integrale sunt gustul (36% dintre români) şi preţul acestora (29%). Adulţii consumă cereale integrale în medie de 2,8 ori pe săptămână în România, de 2 ori în Bulgaria şi în mod similar în Serbia (de 1,8 ori). Copiii până la 16 ani în România, ca şi adulţii, par să consume mai frecvent cereale integrale decât în celelalte pieţe (în medie de 3 ori pe săptămână, faţă de 2,5 ori în Bulgaria şi de 1,8 ori pe săptămână în Serbia). Bogăţia de fibre şi rolul în prevenirea unor boli (cronice) sunt recunoscute ca beneficii importante ale cerealelor integrale pe toate cele trei pieţe ţintă.

În privinţa obiceiurilor de gătit, consumatorii români (39%) şi bulgari (36%) includ mai des copiii în procesul de gătit, comparativ cu sârbii (15%). Părinţii subliniază, în general, răbdarea suplimentară (56%), timpul prelungit de pregătire şi gătit (47%), precum şi îngrijirea suplimentară pentru a evita rănile copiilor (51%), ca fiind cele mai importante bariere care împiedică sau reduc practica implicării copiilor în procesul de gătit.

Legat de sursele de informare şi sfaturi, medicii şi nutriţioniştii (48%) şi experienţa personală (15%) sunt surse primare de informare atunci când vine vorba de creşterea copiilor sănătoşi în România. În România şi Bulgaria mai mulţi părinţi se bazează pe sfaturile experţilor în acest domeniu în comparaţie cu părinţii din Serbia, care se bazează mai des pe propriile experienţe personale şi credinţe.

Nicoleta Tupita

„Studiul a adus elemente noi, dar a şi confirmat lucruri pe care eu şi colegii mei din zonă deja le observasem din practică. Se văd anumite diferenţe de comportament, în funcţie de campaniile de info

rmare, educare şi de proiectele pe care le derulăm de mai bine de 12 ani. Răspunsurile românilor ne arată tendinţa şi interesul românilor pentru a fi cât mai informaţi în privinţa ingredientelor, preocuparea pentru produsele din surse sustenabile, interesul crescut pentru produsele pe bază de plante şi dorinţa de a implica din ce în ce mai mult copiii în pregătirea meselor. Vom continua să dezvoltăm produse, proiecte şi campanii care să-i ajute pe români să aibă o alimentaţie mai sănătoasă ”, spune Nicoleta Tupiţă, nutriţionist-dietetician, Manager de Nutriţie pentru România, Bulgaria şi Ţările Adriatice.



Ultima oră

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite