STUDIU Ce factori influenţează calitatea vieţii de familie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
familie

Conform studiului lansat de Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză, cele mai importante care determină calitatea vieţii de familie sunt: interacţiunea cu familia (75%), parenting-ul (73%) şi starea de bine din punct de vedere fizic (73%). Pe lângă acestea, pentru respondenţi contează într-o măsură mai mică o stare de bine din punct de vedere emoţional (67%) şi sprijinul acordat persoanelor cu dizabilităţi (66%).

Cu prilejul Zilei Familiei, ce are loc la nivel internaţional pe 15 mai, CIPRA - Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză a lansat un nou studiu care are ca subiect calitatea vieţii familiale în România anului 2022.

Realizat cu sprijinul partenerilor de la Reveal Marketing Research, studiul oferă o imagine documentată despre factorii care influenţează calitatea vieţii în cadrul familiei, analizată pe cinci dimensiuni: interacţiunile cu familia, creşterea copiilor (parenting), stare de bine fizică, stare de bine emoţională şi sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi.

Câteva dintre concluziile studiului, privind aspecte precum analiza interacţiunilor cu membrii familiei, felul în care categorii diferite de vârstă se raportează la aceştia şi la ideea de parenting şi care sunt stările care influenţează şi determină relaţiile familiale sunt redate mai jos:

  • Aspectele cele mai importante care determină calitatea vieţii de familie sunt: interacţiunea cu familia (75%), parenting-ul (73%) şi starea de bine din punct de vedere fizic (73%). Pe lângă acestea, pentru respondenţi contează într-o măsură mai mică o stare de bine din punct de vedere emoţional (67%) şi sprijinul acordat persoanelor cu dizabilităţi (66%).
  • Importanţa factorilor familiali şi a gradului de satisfacţie declarat creşte odată cu vârsta. Prin urmare, cei cu vârstele între 18-35 de ani se declară mai puţin mulţumiţi de aspectele investigate faţă de grupele de vârstă peste 35 de ani.
  • În privinţa interacţiunii cu familia, timpul petrecut împreună stârneşte cele mai pozitive reacţii pentru 76% dintre respondenţi, în timp ce procentul cel mai mic este înregistrat de afirmaţia „Membrii familiei mele vorbesc deschis între ei”, cu doar 70%. Ruptura de comunicare şi interacţiune este resimţita cel mai puternic de către tineri, unde acest procent ajunge la 51%. Se pare ca generaţia 35-44 ani şi membrii seniori ai familiei, peste 55 de ani, reuşesc să îşi alinieze valorile şi atitudinile vizavi de viaţa în familie, nivelul lor de mulţumire fiind semnificativ mai ridicat pentru toate aspectele testate.
  • Când vorbim de parenting, adică de lucruri ce ţin de educaţie, socializare, grija faţă de nevoile membrilor familiei, observăm aceleaşi tipar de comportament pe toate categoriile de vârste. Daca analizăm ierarhia afirmaţiilor, cele mai scăzute procente sunt legate de implicarea părinţilor pe zona de teme şi activităţi şcolare (69%), iar pe primul loc este transmiterea valorilor legate de felul în care se iau decizii (75%).
  • În privinţa nivelului de satisfacţie în ceea ce priveşte starea de bine fizică, primii doi factori, cu procent egal de 72%, sunt îngrijirile medicale şi siguranţa percepută, acasă, la serviciu, la şcoală, în comunitate. 
  • Pe locul 4 din 5 se află nivelul de satisfacţie legat de starea de bine emoţională. Cele mai mari procente sunt în rândul adulţilor, între 35-45 de ani, care simt într-o mai mare măsură că primesc sprijin emoţional de la prieteni şi cunoştinţe, dar şi ca şi-au găsit soluţii de gestionare a stresului.
  • Pe ultimul loc se găsesc afirmaţiile şi calupul de aspecte legate de sprijinul pentru persoanele din familie ce suferă de anumite dizabilităţi. Pentru acestea, nivelul de satisfacţie este undeva la jumătate pentru toate aspectele evaluate – sprijin pentru îndeplinirea obiectivelor, relaţiile cu furnizorii de servicii care oferă sprijin acestor categorii de persoane sau sprijinul oferit membrilor cu dizabilităţi pentru a-şi face prieteni.

„Pe măsură ce societatea evoluează şi accesul la informaţie şi tehnici de dezvoltare personală iau amploare, am considerat necesară o abordare în profunzime a acestui subiect care influenţează foarte mult viitorul societăţii şi, implicit, calitatea vieţii noastre. CIPRA şi-a propus, încă de la început, să fie o voce în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor, prin acces la informaţii documentate şi validate de experţi. Astfel, cel mai recent studiu CIPRA doreşte să arate cât de mulţumiţi sunt românii de viaţa de familie, ce înseamnă parenting-ul în 2022 şi, în special, cum modelează aceste elemente evoluţia noastră ca societate, percepţii şi vieţi”, a declarat Constantin Bratu, preşedintele CIPRA.

Realizat pe baza metodologiei CAWI (Chestionare autoaplicate online), studiul a vizat un eşantion reprezentativ de peste 1000 de respondenţi din mediul urban şi rural mare, femei şi bărbaţi cu vârsta de peste 18 ani.

Rezultatele integrale ale studiului pe cele 5 teme principale cu impact asupra calităţii vieţii sunt disponibile integral pe site-ul oficial CIPRA,  secţiunea Studii.

Studiul a fost lansat pe 10 mai şi în Parlamentul României, prin intermediul unei dezbateri publice în cadrul Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor. Tema a fost Familia Românească în 2022 şi a evidenţiat premisele, priorităţile şi nevoile familiei de azi, având drept scop formarea şi menţinerea unei familii sănătoase în societatea noastră.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite