NASA a anunţat o descoperire surprinzătoare: Europa, un satelit al planetei Jupiter, eliberează în spaţiu jeturi de apă

Agenţia spaţială americană - NASA - a anunţat într-o teleconferinţă, luni seară, că a detectat urmele unor jeturi de vapori de apă, asemănătoare gheizerelor terestre, în jurul polului sudic al satelitului acoperit cu gheaţă Europa, una dintre cele patru ”luni” galileene ale planetei Jupiter, potrivit nasa.gov.

La teleconferinţa organizată luni seară (la 21.00, ora României - n.r.) de NASA au participat următorii cercetători:

Paul Hertz - directorul departamentului de Astrofizică la sediul general NASA din Washington

William Sparks - astronom la Space Telescope Science Institute din Baltimore

Britney Schmidt, profesor asistent la School of Earth and Atmospheric Sciences de la Georgia Institute of Technology din Atlanta

Jennifer Wiseman, directorul proiectului Hubbole în cadrul Centrului Spaţial Goddard din Greenbelt, administrat de NASA.Descoperirea făcută de NASA va fi relatată pe larg într-un articol ce va fi publicat în această săptămână în revista Astrophysical Journal.

NASA precizează că anunţul făcut în conferinţa de presă pe care a organizat-o luni seară nu vizează descoperirea unor forme de viaţă extraterestre.

Oamenii de ştiinţă americani au raportat pentru prima dată acest comportament straniu al satelitului Europa în 2013, cu ajutorul unor imagini transmise de telescopul spaţial Hubble. Recent, ei au realizat o serie nouă de observaţii, folosind acelaşi telescop, precizează BBC.

Anunţul făcut de NASA este unul deosebit de important, deoarece Europa, cu al ei ocean uriaş acoperit de o calotă de gheaţă, reprezintă unul dintre cele mai probabile locuri din Sistemul Solar în care viaţa microbiană ar putea să existe în afara Terrei.

O sondă spaţială ar putea să testeze această posibilitate, dacă ar avea la bordul ei o serie de instrumente specializate şi dacă ar zbura pe lângă aceste coloane de vapori de apă emise de Europa.

O astfel de sondă ar putea încerca să capteze o mostră de material ejectat de Europa şi o aducă apoi pe Terra pentru analize biologice detaliate.

Alternativa - o încercare de a plasa o sondă pe Europa, care să foreze un strat de gheaţă gros de câteva zeci de kilometri pentru a analiza apa oceanului de pe acest satelit natural al planetei Jupiter - ar fi infinit mai dificilă şi ar reprezenta o provocare colosală pentru tehnologia actuală.

Noile observări realizate de NASA au fost efectuate cu ajutoul telescopului spaţial Hubble, care a reperat acele gheizere la polul sudic al satelitului lui Jupiter, a cărui suprafaţă pare să fie acoperită în întregime cu gheaţă, potrivit scienceetavenir.fr.

Monitorizarea a fost posibilă cu ocazia trecerii satelitului prin faţa planetei Jupiter, graţie luminozităţii puternice emise de uriaşa planetă gazoasă. Astronomii au analizat în spectrul ultraviolet lumina absorbită de acele impresionante jeturi de vapori de apă, ce ating înălţimi de până la 200 de kilometri, devenind astfel vizibile în fotografiile făcute de Hubble. 

Este interesant de notat că aceste observaţii au fost posibile în 3 dintre cele 10 imagini ce prezintă tranzitul satelitului Europa prin faţa planetei Jupiter.

”Întrucât nu le vedem în alte imagini şi pentru că Europa prezintă întotdeauna aceeaşi faţă observatorilor, acest lucru spune, fără îndoială, că acele gheizere sunt intermitente”, a explicat William Sparks, astronom la Space Telescope Science Institute din Baltimore. ”Acest lucru confirmă ideea că apa din acel ocean care se află sub gheţurile de pe Europa este accesibilă studiilor ce vor fi efectuate pentru a căuta compuşi organici şi chiar forme de viaţă, fără a mai fi necesar să se foreze crusta de gheaţă”, a adăugat acelaşi cercetător american.

Potrivit BBC, localizarea acestor proeminenţe de pe Europa este similară regiunilor în care Hubble a detectat în urmă cu doi ani un exces de oxigen şi de hidrogen - părţile componente ale apei.

Analizate împreună, noile cercetări şi observaţiile anterioare, i-au determinat pe savanţii americani să afirme că apa este ejectată - sporadic - în spaţiu prin crăpăturile apărute în gheaţa de la suprafaţa satelitului Europa.

Acele jeturi ajung la înălţimi de câteva sute de kilometri înainte de a cădea înapoi pe Europa.

Un fenomen similar a fost deja detectat pe Enceladus, un satelit acoperit de gheaţă al planetei Saturn.

Coloane uriaşe cu vapori de apă sunt ejectate prin fisuri ale scoarţei îngheţate de la polul sudic al lui Enceladus.

Sonda spaţială Cassini, aflată în prezent pe orbita planetei Saturn, a plonjat deja printr-o astfel de coloană gazoasă, pentru a-i analiza compoziţia chimică. Din păcate, instrumentele de la bordul sondei nu au fost concepute şi pentru a detecta prezenţa sau activitatea biologică a unor eventuali microbi. Pentru acest lucru ar fi nevoie de o misiune dedicată acestui scop.

În ceea ce priveşte descoperirea anunţată luni seară de NASA, astronomii au preferat să rămână prudenţi. ”Ne aflăm totuşi la limitele de rezoluţie ale lui Hubble”, a nuanţat William Sparks. ”Aceste date nu constituie, deci, o dovadă absolută, ci indicii suplimentare referitoare la prezenţa unor gheizere de vapori”, a adăugat cercetătorul american.

”Această descoperire a fost posibilă graăţie reparaţiei de care a beneficiat Hubble în 2009”, a comentat Jennifer Wiseman, coordonatoare a misiunilor Hubble în cadrul Centrului Spaţial Goddard administrat de NASA.

De atunci, Hubble este capabil de observaţii cu un grad ridicat de precizie în spectrul ultraviolet.

”Îi încurajăm pe oamenii de ştiinţă din lumea întreagă să realizeze observaţii şi măsurători în această lungime de undă”, a adăugat cercetătoarea americană.

În aceeaşi conferinţă de presă de luni seară, NASA şi-a anunţat încă o dată intenţia de a continua exploatarea ştiinţifică a telescopului spaţial Hubble ”atât timp cât acesta va fi operaţional” şi chiar după ce succesorul lui, James Webb Telescope, va fi lansat în anul 2018. Cele două telescoape spaţiale vor putea să lucreze împreună, pentru o perioadă, cu misiunea de a descoperi dovezi suplimentare ale apei pe satelitul Europa.

NASA a lansat recent o sondă spaţială, Juno, cu misiunea de a studia planeta Jupiter, însă nici acea sondă nu are la bord instrumente capabile să determine forme de viaţă microbiană. În plus, pe durata misiunii sale, Juno nu se va apropia de Europa.

Atât NASA, cât şi ESA (Agenţia Spaţială Europeană) plănuiesc misiuni viitoare robotizate, în jurul anului 2020, pentru a ”vizita” Europa cu ajutorul unor sonde spaţiale, ce vor efectua survolări ale acestui satelit al lui Jupiter.

Savanţii de la NASA reamintesc că prezenţa apei în stare lichidă la suprafaţa (sau sub scoarţă, ca în cazul satelitului Europa) unei planete reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru ca acea planetă să poată să întreţină viaţa sub formele în care aceasta este cunoscută pe Terra.