Misiunea Curiosity este rezultatul colaborării între europeni şi americani

Membrii NASA după ce au aflat că robotul Curiosity a aterizat pe Marte.

Robotul Curiosity a ajuns, ieri, pe Marte, după o călătorie de opt luni şi după ce a parcurs 550 de milioane de kilometri. Însă NASA are ca partener şi Agenţia Spaţială Europeană în această misiune, iar aceasta din urmă a fost cea care a trimis primele imagini cu planeta Marte.

În jurul planetei Marte orbitează, la aproximativ 200.000 de kilometri altitudine, satelitul Mars Express cel care a preluat primele imagini de la Curiosity şi le-a transmis mai departe spre Pământ. Acelaşi satelit a fost responsabil de urmărirea vehiculului NASA de la intrarea în atmosferă şi până la aterizare, relatează site-ul euobserver.com.

ASE are o reţea de antene terestre, cu un diametru de 35 de metri, capabile să preia orice semnal vine de la sateliţii trimişi în spaţiu. Aceasta funcţionează ca alternativă în cazul în care cea a NASA va avea probleme. „Am contribuit, practic, cu soluţia de rezervă pentru NASA. Acesta a fost rolul nostru din Europa la o misiune pornită din Statele Unite ale Americii”, a spus directorul departamentului de misiuni al ASE, Manfred Warhaut.

Primul semnal a fost primit de antena din Vestul Australia, iar acesta a venit ca o confirmare că robotul a aterizat cu succes. ASE este esenţială în această misiune, pentru că sateliţi NASA care deja sunt în preajma planetei Marte sunt vechi şi pot ceda în următorii doi ani de cercetări. Warhaut a apreciat că niciodată nu se poate estima corect durata de viaţă a acestora echipamente şi de aceea este bine ca mereu să fie altele gata să preia fluxul de date.

Satelitul Mars Express este pe orbita lui Marte din 2003 şi în acest timp a adus dovezi, sub forma unor poze, că apa a curs cândva pe suprafaţa planetei roşii. Mai mult, astrofizicienii agenţiei consideră că sub suprafaţa planetei se găsesc rezerve impresionante de apă.

Contribuţiile Europei la misiunea americanilor

Potrivit lui Warhaut, europenii nu au adus un aport prea mare misiunii Curiosity, dar Spania şi Franţa au contribuit cu o parte din echipament. Agenţia franceză CNES a furnizat câţiva dintre senzorii pentru identificarea substanţelor biologice, iar spaniolii au livrat un dispozitiv pentru studierea geologiei. Mai mult, Spania a mai contribuit cu o antenă hexagonală, cu un diametru de aproximativ 30 de centimetri care a fost montată pe partea din stânga a robotului.

ASE şi-a pregătit propriul calendar pentru explorarea planetei Marte, acestea fiind planificate pentru 2016 şi 2018, dar NASA nu va participa, din cauza reducerilor de buget. Însă agenţia europeană nu va avea probleme de acest fel, pentru că la acest program contribuie 20 de state membre ale Uniunii Europene. Aprobarea oficială este aşteptată să vină până la finalul lunii noiembrie.

În viziunea lui Warhaut, următorul pas este obţinerea de mostre de pe Marte până în 2020. Cercetarea în laboratoarele de pe Pământ ar putea oferi mai multe informaţii decât cele obţinute de roboţii trimişi pe planeta roşie.