Evoluţie: de ce seamănă oamenii atât de bine cu peştii guppy
0
Guppy este unul dintre cei mai mici peşti exotici de acvariu, originar din America de Sud. Viaţa lor este extrem de simplă, din perspectiva noastră. Suntem însă mai asemănători decât poate părea la prima vedere. Trăsătura comună dintre oameni şi specia de peşti de doar trei centimetri este dimensiunea creierului.
Faptul că Guppy, spre deosebire de cei mai mulţi peşti, nasc pui vii, este cunoscut de majoritatea acvariştilor. Sunt o specie foarte rezistentă şi se adaptează la medii în care alţi peşti nu pot supravieţui.
Creierul peştelui Guppy îl face însă unic, nu doar în acvariu, ci în comparaţie cu celelalte specii. „Unitatea centrală” a acestor peşti a evoluat în performanţe cognitive, cu „ajutor” în selecţie din partea cercetătorilor, informează time.com. Reversul medaliei peştilor dotaţi cu supercreiere este faptul că nasc mult mai puţini pui în comparaţie cu cei cu creier mic (după standardele de acvariu).
Evoluţie cu compromisuri
Studiul publicat recent în „Current Biology” aduce o abordare nouă cercetărilor referitoare la inteligenţa tuturor animalelor, inclusiv a oamenilor, în special în privinţa compromisurilor în evoluţie care permit ascensiunea unor specii pe scara intelectului.
Creierul este un organ care solicită extrem de multă energie, fapt cunoscut demult cercetătorilor. În cazul oamenilor „bateria” cu care funcţionează creierul consumă până la 20% din toată energia folosită. Se credea chiar că creierele de dimensiuni mari sunt atât de „costisitoare” încât ar determina, în evoluţia organismelor, micşorarea celorlalte organe. Ar putea fi, de asemenea, motivul pentru care posesorii unor asemenea exemplare supradimensionate (specii ca maimuţele, balenele sau oamenii) au un număr relativ scăzut de urmaşi direcţi: organismele nu au suficientă energie pentru reproducere cantitativă.
Teoriile testate experimental, în acvariu
Deşi aceste teorii ale compromisurilor evoluţiei par plauzibile, au fost rar testate prin experimente. Unul dintre motive este complexitatea unor asemenea experimente. Pentru a fi relevante, ar trebui să implice creşterea, înmulţirea, disecarea şi studierea a mii de animale, din generaţii numeroase. Singurele tentative în acest sens au fost făcute în anii ’60 şi ’70, în cadrul unor teste pe şoareci.
Niclas Kolm, profesor de biologie la Universitatea Uppsala din Suedia, a hotărât să folosească, în schimb, peştii în cercetarea sa. Unul dintre motivele acestei alegeri este faptul că Guppy are nevoie de doar trei luni pentru a ajunge la maturitatea sexuală.
Echipa de cercetare a crescut 225 de perechi de peşti, iar puii au fost mutaţi în alte acvarii, separaţi pe sexe. Prima generaţie de Guppy a fost analizată, cercetătorii le-au cântărit creierul şi le-au măsurat corpul fiecăruia. Primii 25% dintre puii cu cel mai greu creier au fost împerecheaţi, precum şi ultimii 25%, cei cu cel mai uşor creier.
Procesul a fost repetat până la utilizarea a 1.100 de acvarii.
Teste de inteligenţă pentru peşti
Cercetătorii au testat apoi ultima generaţie de peşti. Grupul celor inteligenţi avea creierul cu 9% mai mare decât seria cu cel mai mic creier. Pentru a le testa capacităţile cognitive, peştii din ambele grupuri au fost puşi timp de trei zile, pe rând, într-un acvariu cu două cărţi de joc, aşezate de o parte şi de alta. Una dintre cărţi avea patru simboluri desenate, iar cealaltă – două. De două ori pe zi, fiecare guppy era hrănit în faţa uneia dintr cărţi, niciodată în dreptul celeilalte.
Când peştii nu au fost hrăniţi apoi timp de o zi, cei cu creierul mai mare se agitau în faţa simbolului din dreptul căruia venea mâncarea, cea mai mare rată de succes având-o femelele, care s-au poziţionat în faţa cărţii corecte în 40% mai multe cazuri decât cele cu creierul mic. În cazul masculilor însă, nu s-a contatat nicio diferenţă de inteligenţă, în urma acestui test. „Credem că recompensa hranei nu este la fel de importantă pentru masculi, pe cât este pentru femele”, a explicat Niclas Kolm, citat de times.com.
Pentru a testa această ipoteză, următorul set de teste va avea drept recompensă pentru masculi o femelă, în locul mâncării, aceasta fiind considerată de cercetători mai tentantă pentru Guppy.
Creierul supradimensionat are consecinţe
În urma experimentului, cercetătorii au concluzionat că, într-adevăr, există penalităţi în evoluţia organismelor, asociate creierului de dimensiuni mari. Peştii cu creiere mari aveau intestine mai mici şi năşteau cu 19% mai puţini pui. „Aceasta este, pe departe, cea mai interesantă descoperire din studiul nostru, pentru că sugerează că creierul de dimensiuni mari evoluează astfel în detrimentul altor caracteristici”, a concluzionat cercetătorul.
Concluziile studiului aduc informaţii noi despre evoluţie, nu doar în cazul peştilor, ci şi al oamenilor.
Se încarcă comentariile...
