Cel mai vechi fragment de rocă descoperit vreodată prezintă detalii interesante despre Pământ

Un cristal de zirconiu este considerat cel mai vechi fragment de rocă descoperit vreodată pe Pământ. Cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin spun că această descoperire indică formarea scoarţei la scurt timp după crearea planetei şi că fragmentul de zirconiu este o rămăşiţă de atunci.

Pentru a stabili vechimea fragmentului de zirconiu, cercetătorii au folosit mai întâi tehnica bazată pe viteza cu care uraniul se degradează în plumb. Însă există ipoteza că asta ar putea furniza date false, astfel că au apelat la o a doua metodă. Aceştia au folosit datarea cu ajutorul sondei atomice tomografice pentru a identifica atomii individuali de plumb din cristal şi pentru a stabili masa acestora, confirmând astfel că zirconiul avea într-adevăr o vechime de aproximativ 4,4 miliarde de ani, scrie Mediafax.

Vârsta acestui fragment trebuie pusă în comparaţie cu Pământul. Planeta s-ar fi format în urmă cu 4,5 miliarde de ani, dar pe atunci era o masă de rocă topită (lavă). Apoi s-a format scoarţa, 100 de milioane de ani mai târziu. Vechimea acestui cristal înseamnă, de asemenea, că scoarţa terestră s-a format la circa 160 de milioane de ani după apariţia sistemului solar.

Descoperirea susţine teoria unei planete răcită rapid, cu temperaturi destul de joase pentru a susţine existenţa oceanelor şi, probabil, a vieţii, chiar mai devreme decât s-a crezut până de curând, a afirmat John Valley, profesor de ştiinţe geologice la Universitatea din Wisconsin. „Nu avem nicio dovadă că viaţa exista în acea perioadă. Nu avem nicio dovadă nici că nu exista. Dar nu există niciun motiv pentru care viaţa nu ar fi putut exista pe Pământ cu 4,3 miliarde de ani în urmă“, a completat Valley. Cele mai vechi urme de viaţă cunoscute sunt fosilele de stromatoliţi, produse de o formă arhaică de bacterii, de acum 3,4 miliarde de ani.

Profesorul Samuel Bowring, de la MIT, spune că descoperirile arată că nu este necesar ca apa de pe Pământ să fi provenit din asteroizi, în timpul unei perioade de bombardament de acum 3,9 miliarde de ani. În schimb, sugerează că apa era prezentă în oceanul de magmă lichidă care a format cristalele de zirconiu. „Nu vom şti niciodată cât de multă apă exista, dar cele mai simple interpretări ale acestor fragmente de zirconiu arată că aveam o planetă cu apă încă de la început”, a precizat Bowring, citat de ScienceWorld.