Românii s-au săturat de colegi
0
Aproape 60% din români ar vrea să renunţe la biroul clasic şi să se întreţină muncind din propria sufragerie, arată site-ul BestJobs.
Freelancer-ul sau liberul profesionist este fostul angajat care şi-a luat cariera în mâini şi a decis să lucreze pe cont propriu. De la flexibilitatea programului până la negocierea personală a câştigului, beneficiile susţinând independenţa financiară, dar şi morală a acestuia.
Beneficii la care majoritatea românilor visează, confirmă un studiu realizat online de către platforma de recrutare BestJobs.
Tot în urma sondajului a reieşit că 27% din români lucrează deja la proiecte de freelancing care le aduc venituri suplimentare, pe lângul locul de muncă full-time. Dar dintre toţi doritorii, doar 14% au reuşit să renunţe definitiv la un loc de muncă full-time, întreţinându-se exclusiv ca liber profesionişti.
Studiul mai arată că ponderea celor care nu sunt atraşi sub nicio formă de freelancing este de doar 2% din respondenţi.
73% din românii care lucrează ca persoană fizică autorizată (PFA) colaborează cu companii din ţară, care preferă acest tip de contract. Potrivit respondenţilor, cei mai favorizaţi la capitolul acesta sunt persoanele care lucrează în jurnalism, design grafic, marketing, dar şi IT sau servicii legate de sectorul financiar.
De ce vor românii acasă?
Andreea Mihăescu, reprezentant Bestjobs, este de părere că „tendinţa este susţinută de numărul crescător al conexiunilor la internet, ceea ce le permite românilor să aibă acces la datele necesare de oriunde. Prezenţa fizică la birou nu mai este, astfel, necesară, în cazul anumitor profesii”, spune aceasta. Deşi nu există date exacte în ceea ce priveşte remuneraţia unui liber profesionist comparată cu a omologului său angajat full-time, acest tip de job pare să fie ales pentru gradul de comoditate oferit.
Lucratul de acasă, în lipsa colegilor, a birourilor pline şi a şedinţelor numeroase este mai atractiv pentru românii care au un calculator acasă.
Pe de altă parte, consultantul în HR George Butunoiu este de altă părere. „Dintre toţi cei care au ajuns să lucreze acasă, foarte mulţi vor să se întoarcă. Această tendinţă este o urmare a nevoii, în majoritatea cazurilor, pentru că oamenii nu-şi găsesc de lucru. Sunt foarte mulţi care apelează la freelancing pentru că sunt obligaţi să câştige nişte bani, să trăiască”, spune specialistul.
Butunoiu vede cauza în situaţia financiară a pieţei din ultimii ani. De aceea, motivul principal pentru care angajaţii români devin freelanceri are legătură cu optimizarea fiscală, fiind mult mai avantajos pentru firme să plătească mai puţine taxe, dar şi să lucreze pe proiecte cu parteneri temporari. „Îi poţi da afară când nu mai ai nevoie de ei. Ceea ce nu poţi face atât de uşor cu un angajat”, specifică specialistul.
Deşi s-ar fi putut crede că tendinţa este oarecum importată din Occident, iar angajatul român devine un independent pentru care echilibrul vieţii sale primează, George Butunoiu nu vede acest lucru decât în foarte puţine cazuri. Din experienţa sa nu vede o schimbare majoră a situaţiei pe viitor.
„Sunt foarte mulţi freelanceri deja, nu cred că o să mai crească numărul lor, dar nici nu o să scadă, pentru că nu este aşteptat să se întâmple ceva bun în următorii doi ani. Deci cred că va rămâne aceeaşi proporţie, mai ales dacă rămân aceste impozite ridicate şi diferenţa destul de semnificativă între cele pe care le plătesc freelancerii şi cele pe care le plătesc firmele”, este de părere George Butunoiu.
Am văzut şi freelanceri fericiţi
Designerul de jocuri Dan Dimitrescu şi-a înfiinţat propriul lui studio, Killhouse Games, după ani în care a lucrat în companii de renume. Din domeniul său se remarcă numeroşi freelanceri care au renunţat la birourile cubice în favoarea propriei sufragerii.
„Am văzut oameni care vor să lucreze pe cont propriu, să nu răspundă în faţa nimănui, să lucreze pe timpul lor, aşa cum îşi doresc, să stea mai mult cu copiii şi să-şi facă programul aşa cum vor ei, dar şi oameni care au devenit freelanceri pentru că asta le permite un grad ridicat de creativitate. Am avut mulţi colegi artişti care s-au îndreptat către partea asta de freelancing. Sunt şi alte beneficii decât cele financiare, dar mai ales pentru cei cu meserii creative, care au astfel timp să deseneze, să picteze”, explică Dan Dimitrescu.
„În domeniul jocurilor pe calculator, munca este destul de minuţioasă şi nu stimulează neapărat imaginaţia unui artist. Aşa că atunci când vine un străin cu o lucrare care presupune efort creativ, o să câştige din start. Iar respectivul va plăti similar cu nivelul pieţei de afară, nu se ţine cont că aici este România. Talentul face diferenţa”, explică designerul motivele pentru care oamenii din industria jocurilor pe calculator aleg să fie freelanceri.
„Experienţa mea îmi spune că, dacă nu eşti foarte bun, nu supravieţuieşti ca freelancer. Mai degrabă în industria corporatistă sunt oameni care stau din inerţie şi care nu ar putea să plece în altă parte, pentru că au înaintat cu postul lor pur şi simplu”, spune Dan Dimitrescu.
Primul freelancer
Termenul a fost folosit prima dată de Sir Walter Scott în romanul „Ivanhoe”, publicat în 1820, şi a fost folosit pentru a descrie un „războinic mercenar medieval” sau un „free-lance“ („lance liberă“ – n.r.)”. Termenul indica faptul că lancea sa nu este supusă lorzilor şi războinicul are independenţa alegerii. Cuvântul a fost introdus în dicţionarul Oxford în 1903, ca verb, şi abia în timpurile moderne s-a transformat într-un substantiv de sine-stătător, care exprimă statutul unei persoane libere de contract pe termen lung.
Citeşte şi:
Minciunile cel mai des întâlnite în CV
Greşeli pe care le fac şefii atunci când concediază angajaţi
Se încarcă comentariile...
