#MediciBuni – Dr. Gianina Șotilă, MedLife: „Nu subestimați gravitatea bolii renale cronice doar fiindcă nu doare. Întotdeauna sub această boală se află o altă cauză, ce trebuie investigată”
0Boala cronică de rinichi (BCR), numită și boala renală cronică, este o provocare uriașă în zilele noastre. Organizația Mondială a Sănătății* preconizează că BCR va deveni în 2040 a cincea cea mai frecventă boală cronică.
. Cauzele bolii renale cronice sunt multifactoriale și diverse, iar în stadiul incipient simptomele sunt puține și silențioase. Despre cât de importantă este diagnosticarea precisă a bolilor de rinichi și mai ales a celor ce pot fi confundate cu alte patologii din cauza unor simptome aparent „banale”, precum oboseala, am discutat recent cu dr. Gianina Gabriela Șotilă, medic primar nefrologie cu competență în ultrasonografie generală, Doctor în medicină, care își desfășoară activitatea la Hyperclinica MedLife Constanța.
Adresabilitatea pacientului renal este în creștere
Toate afecțiunile – fie că este vorba despre bolile cardiovasculare, neurologice, diabetul zaharat, bolile infecțioase, reumatologice, endocrinologice, gastrointestinale, urologice, respiratorii, dermatologice, afecțiunile chirurgicale, etc. – au determinism renal. Asta înseamnă că ele determină un grad mai mare sau mai mic de afectare renală, explică medicul.
„Patologia renală este complexă, pentru că rinichiul reglează foarte multe funcții în organism. Disfuncția uneia angrenează un veritabil efect de domino asupra multor aparate și sisteme, dezechilibrând întregul”, spune Dr. Gianina Şotilă.
În teorie, în activitatea sa la cabinet ar trebui să fie numai cazuri de ambulatoriu, mult mai ușor de manageriat. „În practică, însă, realitatea este devastatoare. Adresabilitatea pacientului renal este în creștere. Numărul medicilor nefrologi la nivel de țară și, în special, în anumite regiuni este mic, discordant, neomogen”. Pacienții vin la medicul nefrolog cu afecțiuni din ce în ce mai grave, mai complexe. Este vorba despre cazuri ce trebuie manageriate în echipe multidisciplinare, din cauza comorbidităților multiple.
„Este o alegere să faci un consult de 5 minute sau unul de 1-2 ore. Acest detaliu, această nuanță, reflectă angajamentul și pasiunea pentru meseria pe care ne-am ales-o. Să consultăm calitativ și nu cantitativ este parte din vocația noastră”, spune dr. Gianina Șotilă, care crede că aceste lucruri se aplică oricărui medic, indiferent de specialitate.
Cele mai des întâlnite afecțiuni în funcție de vârstă
Există trei categorii principale de pacienți pe care îi vede la cabinetul său dr. Gianina Șotilă. Prima categorie este reprezentată de copiii cu infecții urinare sau cu tulburări urinare. Micuții vin la evaluări ecografice trimiși de medicul pediatru sau medicul de familie. „La aceștia regăsim sub infecțiile urinare patologii malformative renourinare și sunt îndrumați către nefrologie pediatrică sau urologie pediatrică”, spune Dr. Şotilă.
Urmează a doua categorie, tinerii. La pacienții tineri predomină infecțiile urinare, de la cele joase și necomplicate – uretrite, cistite, prostatite – , până la cele înalte și complicate, precum pielonefrite, abcese renale, infecții nosocomiale complicate, urosepsis. „În practica medicală curentă, eu nu am mai întâlnit decât foarte rar infecții urinare necomplicate”, explică doctorul nefrolog.
A doua patologie întâlnită frecvent la tineri este litiaza renală sau reno-urinară cu tot ceea ce presupune ea (colici renale, insuficiență renală acută, nefropatii/uropatii obstructive, pielonefrită cronică litiazică și infecțioasă, boală renală cronică). Este urmată de hipertensiune secundară renală (nefropatii glomerulare, boala polichistică autozomal dominantă, stenoză de arteră renală, formațiuni tumorale, etc).
A treia categorie de pacienți o reprezintă vârstnicii, iar aici medicul nefrolog întâlnește două mari patologii: diabetul zaharat și bolile cardiovasculare. „La vârstnici întâlnim și patologie cerebrovasculară, tumorală, litiazică, boli genetice chistice, nefropatii glomerulare, supradozare medicamentoasă și toxicitate medicamentosă-polipragmazia”.
Infecţia urinară, cea mai frecventă afecţiune în cabinetul de nefrologie
„Fiecare pacient este unic și are o anumită particularitate. Mulți dintre cei pe care îi consult vin pentru second opinion, după ce au fost plimbați ani de zile prin diverse specialități medicale, cu afecțiuni cronice trenante”, precizează medicul. Totuși, cea mai frecventă afecțiune pentru care pacientul român se prezintă la cabinetul unui medic nefrolog este investigarea unei singure sau mai multor infecții urinare recidivante.
„Pornind de la infecția urinară, am ajuns să diagnostichez cancer vezical, ureteral, renal, litiază renală obstructivă, malformații reno-urinare”. În unele situații, spune medicul, pacientul rămâne șocat: „a venit să primească terapie antibiotică pentru <<banala>> lui infecție urinară și pleacă de la medicul nefrolog cu o indicație chirurgicală endocrinologică sau cu indicație de tehnici chirurgicale minim invazive urologice”.
„Tineri de 20, de 30 sau de 40 de ani, considerați hipertensivi de origine cardiacă sau de cauză psihiatrică (cu anxietate), cu terapie antihipertensivă, cu sumar de urină activ, cu pierderi de proteine și sânge (hematurie) persistente, pleacă șocați de la medic când primesc diagnosticul corect de nefropatie glomerulară cronică și sunt trimiși la confirmare la puncție biopsie renală”, a mai spus dr. Gianina Șotilă.
O boală care „nu doare”
Din experiența sa, Dr. Șotilă a observat că, până să ajungă la un medic nefrolog, „pacienții pierd ani de zile prin diverse specialități medicale”, cu riscul ca funcția lor renală să fie compromisă în mod ireversibil din cauza timpului îndelungat în care nu au fost diagnosticați corect de un medic bun.
Boala renală cronică este subdiagnosticată, în primul rând, din cauza neînțelegerii și necunoașterii clare a definiției sale, atrage atenția specialista. „Boala renală cronică (BRC) este definită prin prezența de anomalii structurale sau funcționale ale rinichilor, cu o durată de minimum 3 luni și cu implicații asupra stării de sănătate a individului, chiar în absența simptomelor”, explică dr. Șotilă.
BCR are o evoluție lentă și prezintă puține semne și simptome în fazele de debut. Din acest motiv, numeroși pacienți cu insuficiență renală nu sunt conștienți de prezența bolii cronice renale decât după ce funcția lor renală este redusă la 25% din valorile normale.
„Boala cronică de rinichi poate fi prezentă mulți ani înainte de apariția simptomelor. În lipsa unei supravegheri medicale, simptomele pot trece neobservate până când afectarea renală este ireversibilă. Unele simptome, precum oboseala, pot fi prezente și în alte afecțiuni cronice.”
Medicul nefrolog îi sfătuiește pe pacienți: „Nu subestimați gravitatea bolii renale cronice doar fiindcă nu doare. Întotdeauna sub boala renală cronică se află o altă cauză. Aceea trebuie investigată, elucidată și tratată!”.
Medicina, o pasiune născută în copilărie
Doctorița Gianina Șotilă se consideră o persoană foarte norocoasă, fiindcă și-a descoperit vocația încă de când era copil și a crezut mereu în visul său, acela de a fi medic. A muncit mult pentru acest vis și continuă să o facă și astăzi, cu aceeași pasiune pentru cunoaștere și știință.
Rădăcinile acestui vis provin tot din copilăria mică, „mama mea fiind asistent medical pe secția de pediatrie, muncind zi de zi timp de 35 de ani, fără nici o zi de concediu medical, cu multă dragoste și pasiune pentru această nobilă meserie”. Vizitele frecvente la spitalul unde lucra mama ei au ajutat-o să se familiarizeze cu noțiuni și echipamente medicale încă din timp. „Acest univers medical pur și simplu mă fascina. Era plin de mister, iar mie îmi plăceau provocările”, își amintește medicul.
În 2007, când și-a luat specialitatea în Nefrologie, se împliniseră 13 ani de la înființarea primului spital de nefrologie din România, un domeniu cu începuturi complicate în țara noastră. A alternat în alegerea specialității sale între gastroenterologie, pediatrie și nefrologie: „Am ales nefrologia, al doilea loc din cele șase scoase pe București, fiindcă îmi doream cercetare și inovare. Îmi doream o specialitate provocatoare, în care să poți fi deschizător de drumuri”, își amintește medicul.
În 2021 și-a obținut diploma de Doctor în Medicină, cu o temă unică pe țară, într-un domeniu inovator, la granița dintre Nefrologie și specialitatea de Boli infecțioase, și anume: „Markeri de evaluare precoce a afectării renale în infecția HIV’’.
Vocație și dăruire
Nu mulți oameni își urmează cu adevărat vocația, care nu este despre bani și afirmare socială, ci în primul rând despre pasiune, entuziasm, creativitate, bucurie, crede medicul nefrolog. Este vorba despre bucuria de a merge la muncă, de a face fapte bune, de a descoperi lucruri noi despre alții și despre sine, de a dărui și de a te reinventa în fiecare zi: „Pentru mine, activitatea medicală, deși uneori exagerat de solicitantă, îmi dă sens vieții. Sunt împăcată cu mine însămi și nu regret nici o clipă alegerea făcută. Nu mi-aș schimba meseria niciodată”, spune dr. Gianina Șotilă
„Modul în care este practicată medicina se transformă pe măsură ce timpurile evoluează, iar descoperirile științifice ne îmbogățesc perspectivele. Trebuie să ne adaptăm la cerințele comunității din care facem parte, la nivelul intelectual al fiecărui pacient, la statutul său social, etc. Să regândim noi abordări ale relației medic-pacient, pacient-medic, pacient-personal auxiliar, pacient-sistem medical, pentru a continua să evoluăm”, conchide medicul.
Surse: