75% din cazurile de cancer de sân apar la femei fără istoric familial. Dr. Bogdan Cociaș: „Mamografia este gold-standardul care salvează vieți”

Mamografia rămâne una dintre cele mai importante metode de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Cu toate acestea, multe femei amână investigația din cauza unor mituri sau temeri legate de durere, radiații sau biopsie. Medicul radiolog dr. Bogdan Cocias, specialist în imagistică medicală la  MedLife Sibiu, explică cele mai frecvente concepții greșite și subliniază importanța testării periodice.

Mituri demontate: Radiațiile și presiunea asupra sânului

Unul dintre cele mai persistente mituri este acela că mamografia ar putea provoca cancer din cauza radiațiilor. Dr. Bogdan Cociaș clarifică: „În Scandinavia există programe naționale de screening mamar începute în urmă cu 40 de ani, neexistând dovezi că iradierea a dăunat grupului inclus în screening. Doza de radiații utilizată în mamografiile moderne este extrem de mică, beneficiul depistării precoce depășind cu mult riscul minim. Un CT abdominal iradiază de aproximativ 20 de ori mai mult decât o mamografie digitală.”

Această afirmație este susținută de cercetări publicate în British Journal of Cancer, care demonstrează că riscul de cancer indus de radiația mamografică este neglijabil în raport cu numărul de vieți salvate. Mai mult, un alt studiu indică faptul că beneficiul mamografiei poate fi de sute de ori mai mare decât riscul teoretic.

Referitor la temerea că presiunea aplicată în timpul examinării ar putea răspândi o tumoră, medicul de la MedLife este categoric: „Aceasta este o temere complet nefondată. Comprimarea este necesară pentru a obține o imagine clară, reducând doza de radiații și separând țesuturile. Mamografia nu poate declanșa sau agrava un cancer existent.”

Când trebuie început screeningul?

Contrar opiniei că doar femeile cu istoric familial sunt la risc, statisticile arată o realitate diferită. „Peste 75% din cazurile de cancer de sân apar la femei fără un istoric familial cunoscut,” atrage atenția dr. Cociaș.

Recomandările medicului pentru screening:

·        În general, screeningul începe la vârsta de 40 de ani pentru femeile fără factori de risc. „La pacientele fără istoric familial de carcinom mamar sau ovarian, screening-ul ar trebui să înceapă la vârsta de 40 de ani.”

·        În cazul persoanelor cu risc genetic, investigațiile pot începe mai devreme.

„Pacientele cu istoric familial de carcinom mamar sau cu mutații genetice care predispun la cancer pot începe mamografia mai repede și pot completa și cu RMN mamar cu substanță de contrast,” a spus medicul.

Pentru femeile fără factori de risc, intervalul optim considerat pentru screening-ul mamar este de o mamografie la fiecare 2 ani. Eficiența acestui calendar este confirmată de o meta-analiză publicată în The BMJ, care arată că femeile care participă la screening au diagnostice mai precoce și o mortalitate semnificativ redusă (cu până la 39% pentru femeile peste 50 de ani).

Ecografia și mamografia, două metode imagistice complementare

Multe paciente preferă ecografia, considerând-o mai puțin invazivă. Totuși, dr. Cociaș subliniază că cele două metode sunt complementare, nu interschimbabile: „Scopul mamografiei este de a detecta formațiuni extrem de mici (microcalcificări sau tumori mici) cu mult timp înainte ca acestea să poată fi simțite la palpare. Unele leziuni nu sunt vizibile ecografic și pot fi apreciate doar prin comparație cu imaginile mamografice anterioare.”

Biopsia mamară: Teama de diagnostic vs. realitatea procedurii

Cuvântul „biopsie” provoacă adesea anxietate, însă procedura este esențială pentru certitudinea diagnosticului. Dr. Bogdan Cociaș demontează mitul „diseminării” celulelor canceroase:

„Riscul de diseminare al celulelor tumorale pe traiectul acului de biopsie există, dar trebuie menționat că regiunea va fi exclusă chirurgical odată cu tumora mamară, iar apoi iradiată. Majoritatea pacientelor nu simt nimic în timpul biopsiei, deoarece procedura este precedată de anestezia locală cu Xilină,” a explicat medicul. Recuperarea este rapidă, procedura durând aproximativ 15 minute, iar pacienta își poate relua activitățile imediat.

Rolul geneticii în cancerul de sân: testarea genetică

Deși doar 5–10% din totalul cazurilor de cancer mamar sunt ereditare, testarea genetică este vitală pentru managementul riscului. „Mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 cresc riscul de a dezvolta cancer de sân la peste 60–85% pe parcursul vieții,” a explicat specialistul MedLife.

Testarea genetică poate include:

• testarea genelor BRCA1 și BRCA2
• paneluri multigenice (NGS) care analizează și alte gene asociate (PALB2, ATM, CHEK2, TP53, PTEN)
• profilarea moleculară din țesut tumoral, pentru ghidarea tratamentului

Aceasta este recomandată în special în situații precum:

• diagnostic de cancer mamar la vârste tinere (sub 45–50 ani)
• cancer mamar triplu negativ
• cancer mamar la bărbați
• istoric familial semnificativ
• cancer mamar bilateral
• origine evreiască Ashkenazi
• existența unei mutații BRCA în familie

„Frica este în principal de natură psihologică, generată de incertitudinea diagnosticului. Medicii recomandă investigațiile și biopsia tocmai pentru a clarifica situația cât mai rapid, deoarece detectarea timpurie este cheia unui tratament de succes,” a subliniat dr. Cocias, care militează pentru depistarea timpurie a cancerului mamar.

Poate mamografia agrava un cancer existent?

Această temere este frecvent întâlnită, însă medicul spune clar că nu are fundament. „Mamografia nu poate declanșa sau agrava un cancer existent. Nici compresia și nici doza de iradiere nu pot influența o leziune mamară.”

De aceea, investigația este considerată esențială pentru depistarea precoce. „Mamografia este considerată gold standard în screening-ul mamar, fiind esențială pentru diagnosticarea în stadii tratabile,” a concluzionat medicul.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10638993/

https://academic.oup.com/jncimono/article/1997/22/119/2952582

https://www.bmj.com/content/390/bmj-2025-085029