Noul boho-şic: boemie cu rigoare

Stilul boem, cu tente uşoare de vagabond şic, dar cu multe accente hippie, nu doar că îşi retrăieşte perioada de glorie, ci are parte şi de o nouă interpretare într-o lume în care simte nevoia de boemie.

Cântăreaţa britanică, Florence Welch, actriţa Sienna, Miller, modelul Kate Moss, designerii Mary Kate şi Ashley Olsen, un pic din rochia de mireasă a lui Kate Middleton, surorile Virginia Woolf şi Vanessa Bell. La prima vedere, n-ar părea că există un element comun între personajele (şi obiectul) de mai sus. Dar există: stilul.

Rămăşiţele hippie

În limbajul modern, termenul „boem“ este aplicabil celor care îşi trăiesc viaţa într-un mod neconvenţional, artistic. Aderenţii grupului Bloomsbury, format în jurul scriitoarei Virginia Woolf şi a surorii sale, Vanessa Bell, la începutul secolului al XX-lea, sunt printre cele mai cunoscute exemple ale stilului boem. Cei dintâi boemi erau călătorii sau refugiaţii din Europa Centrală, adică ţiganii, în mare parte.

Din stilul de viaţă existent la începutul lui 1900 a rămas, 100 de ani mai târziu, stilul vestimentar reinterpretat astăzi. Reflectând asupra stilului boho-şic, de la începutul secolului al XXI-lea, „The New York Times“ scria că „fetele fashionable poartă fuste înflorate, pline de volane, în speranţa unei imagini boeme, nomadice, deloc burgheză, în timp ce ţigăncile adevărate sunt sexy şi extrem de precise tocmai pentru că nu dau niciun ban pe modă“.

Cu toate că boho-şic reprezintă un stil bine definit în prezent, nu a fost niciodată o mişcare în adevăratul sens al cuvântului. Şi nici n-a mai avut legătură cu boemia ca stil de viaţă. De fapt, majoritatea componentelor pe care boho le-a avut au dispărut începând cu „Summer of Love“ (fenomen cultural care a iniţiat schimbări culturale şi sociale), în 1967, când hippie şi pasionaţii de psihedelic erau la putere.

(Ţinută a casei de modă Givenchy FOTO Reuters)

Dar a rămas boho-şic, curent vestimentar care combină, într-un mod boem, adică fără prea multe restricţii, influenţele hippie cu cele moderne, dar şi câteva accente din stilul ţigănesc. Stilul s-a dezvoltat, de-a lungul anilor, cu ajutorul anumitor personaje, precum Sienna Miller sau Kate Moss, al căror nume apare în definiţia stilului, în dicţionarele urbane.

Reinterpretarea curată a designerilor

Vârful şicului boem a fost prin anii 2004, 2005, cu cele două nume britanice în Europa şi cu surorile Olsen în America. Deşi prezent în moda străzii încă de la începutul anilor ’90, cu timpul s-au adăugat diverse elemente, în mod repetat, până când a devenit un stil vestimentar în toată regula.

Franjuri, bentiţe, accesorii înflorate, tunici brodate, fuste şi rochii lungi în multe culori, cizme îmblănite şi cardigane cu două mărimi mai mari, toate combinate într-o imagine care nu denotă efortul de a fi cool, boho-şic a devenit apanajul unui stil liber. 

„Astăzi, indicatorii boemiei moderne arată o siluetă exagerat de relaxată, în tonuri neutre şi imprimeuri pământeşti, o estetică dezgolită, dar şic, care nu manifestă niciun fel de severitate“, descrie revista „Harper’s Bazaar“ noul stil.

(Rochie semnată de Saint Laurent FOTO Reuters)

„Patronii“ curentului sunt Isabel Marant, a cărei colecţie pentru toamnă-iarnă 2013 abundă în minimalism şi accente boho, combinaţie extrem de rar întâlnită, Givenchy, condus de Riccardo Tisci, care a introdus elementele diafane şi înflorate ce fac ţinutele să pară cât se poate de libere, şi Haider Ackerman, prezicătorul un soi de boemie post-apocaliptică în care mania „flower power“ este exclusă în favoarea pastelurilor. 

(Ţinută semnată de Isabel Marant FOTO Reuters)

Colanţii, introduşi de către Sienna Miller ca un obiect vestimentar obligatoriu, nu mai sunt un indicator al stilului pe podium, dar nici nu au avut vreodată un loc special în inima designerilor. Dar în a publicului sigur au avut, fiind piesa principală cumpărată de englezoaice între 2003 şi 2007, la categoria accesorii.

Moda pe repede înainte

Tocmai aici constă impactul boho-şic. Dacă acum designerii au preluat curentul pregătit să nu plece nicăieri
şi-l „curăţă“ de abaterile vestimentare, până acum câteva sezoane, era strict un curent din moda străzii. „Este felul în care ne îmbrăcăm azi: modei a ajuns să i se dicteze nu de către marile case, ci de triplul F“, spune Shane Watson, editor de modă.

„Triplul F“ vine de la „famous and fashion-forward“ (celebru şi înaintea modei – n.r.), fenomen ce poate fi exemplificat prin personaje precum Sienna Miller şi Kate Moss (foto sus).

Fenomenul a obligat industria modei să se mişte mai repede, pentru că publicul nu mai avea răbdare. Odată ce văd un stil care le place, clientelor le vine greu să aştepte sezonul următor, iar graniţa dintre vară şi iarnă nu mai este atât de bine conturată.

„Când Sienna Miller (foto jos) a purtat o vestă anume, a trebuit să o scoatem şi noi la înaintare mult mai repede decât ne-am propus. Ea purta în toamnă stilul boho pe care noi îl pregătiserăm pentru primăvară. Fetele văd şi vor şi ele imediat“, a spus Jane Shepherdson, fostul brand director pentru Topshop. Boho-şic a fost curentul responsabil pentru convingerea retailerilor că este momentul să aplice conceptul de fast fashion, pionierul în domeniul fiind brandul Zara.

Astăzi, industria modei încearcă să preia frâiele şi să deţină controlul asupra tendinţelor, venind în întâmpinarea publicului cu această nouă variantă a curentului aflat într-o permanentă reinterpretare. Stilul boem a devenit, astfel, o fuziune a celor mai populare trenduri din 2013, menit să creeze noi tendinţe.

Kasmin Fernandes, de la „Times of India“, este de părere că noul boho-şic bate spre confort, precum direcţia modei din ultimii ani.

„Contrar tendinţelor din trecut îndreptate către fandoselile ezoterice, accentul pică acum pe accesabilitate. Experimentarea rămâne cheia, dar noul boho-şic este despre practicalitate, confortul a devenit mai important decât podoabele“, a spus Kasmin. 

De ce-aş purta haine de bărbaţi

Zilele trecut a avut loc Săptămâna Modei pentru bărbaţi, atât la Milano, cât şi la Londra. În afară de bărbatul gol-goluţ care a invadat podiumul show-ului casei de modă Dolce&Gabbana, niciun moment frapant nu a perturbat atmosfera. Ah, şi faptul că bărbaţii au purtat fuste şi costume din dantelă albă. Ar fi un amănunt demn de menţionat, faptul că în curând iubiţii, logodnicii, soţii, bărbaţii noştri vor apela la garderoba noastră în momente acute de disperare. Doar dacă ne luăm după ce am văzut pe podium, desigur.

Discuţia deja continuă despre limita dintre sexe a ajuns în punctul practic în care noi toţi am avut parte de o scenă din viitorul apropiat: acela în care diferenţa dintre bărbat şi femeie nu se mai bazează pe haine, ci pe detalii fizice şi anatomice. Oricât de multe aş ştii despre felul în care lucrează industria modei, oricât aş crede că, de dragul spectacolului, nimic nu este imposibil, pe atât de greu îmi vine să cred asta. Şi, totuşi...

Zilele trecute am fost la cumpărături cu prietenul meu. În afară de sila care mă invadează în periplul mallurilor, m-am trezit în magazine destinate clar sexului puternic, „răsfoind“ umeraşele şi gândindu-mă cât de bine mi-ar veni cămaşa asta vernil. Sau tricoul ăsta simplu de bumbac atât de... feminin. De ce tenişii aceştia sunt aproape identici cu ai mei?

Amândoi am avut aceeaşi revelaţie deodată: a dispărut masculinitatea din haine. Ştiu, personalitatea este cea care-şi spune cuvântul final, dar dacă deja am ajuns să deosebesc cu greu unele haine de bărbaţi de cele pentru femei, parcă viitorul de care scriam mai sus nu pare atât de imposibil şi nici atât de departe. 

Acest material a apărut în „Weekend Adevărul”