Cum miros mumiile. Specialiștii au studiat aromele degajate de cadavrele conservate
0Cercetătorii au descoperit că analiza olfactivă ar putea oferi informații valoroase despre procesul de mumificare și starea de conservare a acestor relicve istorice, fără a fi nevoie de prelevarea mostrelor.
Un studiu recent, publicat în „Journal of the American Chemical Society”, a implicat examinarea a nouă mumii păstrate la Muzeul Egiptean din Cairo, datând din perioada Regatului Nou până în epoca romană (aproximativ 1500 î.Hr. – 500 d.Hr.). Unele mumii erau învelite în pânză, iar altele erau plasate în sarcofage din piatră, lemn sau teracotă.
Mumii cu aromă de ceai
Pentru a le analiza mirosul, oamenii de știință au extras aer din jurul mumiilor folosind tuburi și pompe speciale. Opt experți antrenați au evaluat intensitatea a 13 tipuri de arome. Majoritatea mumiilor aveau un miros plăcut, iar printre notele detectate s-au numărat cele lemnoase, condimentate, dulci și asemănătoare tămâiei. Cu toate acestea, unele emiteau un miros rânced sau mucegăit, transmite DailyMail.
Dr. Cecilia Bembibre, expertă în analiza olfactivă și coautoare a studiului, consideră că experimentul a fost fascinant. „Este incredibil să poți mirosi un corp mumificat cu o istorie de 3.500 de ani și să identifici arome familiare, cum ar fi ceaiul”, a spus ea.
Compușii responsabili de „aroma” mumiilor
Folosind o tehnologie avansată numită cromatografie de gaze cu spectrometrie de masă și olfactometrie, cercetătorii au identificat compușii volatili responsabili de aceste mirosuri. Rezultatele au arătat că aromele proveneau din patru surse principale: substanțele folosite în mumificare, emanațiile microbiene, pesticidele și uleiurile vegetale utilizate în procesul de conservare.
Un aspect interesant este că mumiile expuse în vitrine prezentau o varietate mai mare de mirosuri față de cele păstrate în depozite. Totuși, nu s-au observat diferențe semnificative între mirosurile mumiilor în funcție de vârstă sau gradul de conservare.
Profesorul Matija Strlič, coautor al studiului de la Universitatea din Ljubljana și University College London, subliniază importanța acestui demers. „Pentru specialiștii în patrimoniu, analiza fără atingere este ideală. În plus, putem crea un miros sintetic al mumiilor, care să fie folosit în muzee pentru a implica mai bine publicul”, explică acesta.
Barbara Huber, cercetătoare la Institutul Max Planck pentru Geoantropologie, salută inițiativa, dar atrage atenția că mirosurile actuale nu sunt identice cu cele inițiale. Ea și colegii săi au recreat anterior parfumul utilizat în balsamurile pentru mumificarea unei nobile egiptene, Senetnay, care a trăit în jurul anului 1450 î.Hr. „Deși nu putem reproduce exact mirosul trecutului, astfel de studii ne apropie de înțelegerea procesului de mumificare și a rolului esențial pe care mirosurile îl aveau în ritualurile și credințele egiptene”, a concluzionat ea.
Se încarcă comentariile...
