Cât de avansate puteau fi vechile civilizații. Invențiile care au schimbat lumea
0Progresul tehnologic de astăzi, ca și beneficiile unei vieți civilizate, datorează totul descoperirilor făcute în lumea antică. Marile civilizații au schimbat total lumea în care trăim. Fără aportul lor, viața omului ar fi fost total diferită.
Astăzi cunoaștem un progres tehnologic fără precedent în istoria umanității. Oamenii se bucură de invenții extraordinare care le ușurează viața, zilnic. O bună parte a confortului zilnic, dar și întregul progres tehnologic se bazează pe o serie de descoperiri incredibile făcute de cei care au creat marile civilizații ale lumii vechi. Poate este greu de crezut, dar mare parte din progresul de astăzi este datorat unor invenții de acum 5.000 sau 6.000 de ani.
Inventator anonim care a revoluționat transportul
Invenția roții a fost cu adevărat revoluționară. Ne-ar fi greu să ne imaginăm aproape orice formă de transport terestru fără roată.
Evident construcția și design-ul roții s-a perfecționat în timp, dar forma și funcționalitatea, o datorăm unui inventator rămas necunoscut de acum aproximativ 6.000 de ani.
Cu siguranță, așa cum arată specialiștii, roata nu a fost inventată într-un singur loc și apoi prin difuziune să se fi răspândit și prin alte părți. Cel mai probabil roata a fost inventată în două-trei centre, în mod independent.
Dar cea mai veche mențiune a roții vine din Mesopotamia, adică undeva prin Irak-ul de astăzi. În acel teritoriu fertil cuprins între Tigru și Eufrat s-a născut o civilizație agrară deosebit de importantă pentru istoria umanității.
Totul a început cu cetățile state ale Sumerului. De alfel, așa cum arată o serie de inscripții, sumerienii au fost primii care au inventat roata, aproximativ prin anul 4500 îHr.
Prima roată, a olarului
La început, roata nu a fost utilizată în transport, ci pentru a face oale. Adică prima roată a fost roata olarului. Apoi, prin observație și experiment practic, oamenii vechiului Sumer au fost primii care au revoluționat transportul. Practic, ei au fost cei care au pus pe roate comerțul.
Primele care cu patru roți, folosite pentru transport, trase de boi sau de catâri, au fost atestate de câteva desene descoperite pe tabletele de lut din orașul-stat Uruk, din vechea Mesompotamie, în jurul anului 4000 îHr. Roțile sumeriene nu aveau, evident, spițe.
Apoi carele de transport mărfuri au fost utilizate, cu o serie de modificări, și la război. Primele care de luptă akkadiene aveau patru roți și erau trase de catâri.
În anul 2800 îHr, și chinezii au inventat roata, independent de sumerieni însă.
Și în Europa, pe ceramica de la Bronocice, Polonia, pot fi observate care cu patru roți, datând din perioada neolitică, aproximativ acum 4-5.000 de ani în urmă.
Roata a schimbat efectiv întreaga istorie a comerțului, a călătoriilor și a războiului. O invenție care a schimbat lumea.
Semnele care ne-au ajutat să comunicăm, să calculăm și să consemnăm trecutul
Poate una dintre cele mai revoluționare invenții care o datorăm vechilor civilizații este scrierea. Fără scriere, cu siguranță lumea nu ar fi ajuns niciodată în acest punct. Inventarea scrisului s-a petrecut în mai multe centre ale lumii vechi, în mod independent. Ea a fost corelată cu o serie de alte invenții revoluționare, precum descoperirea hârtiei și a primelor metode de imprimare.
Și de această dată, prima formă de scriere a apărut în Mesopotamia, adică în Irakul de astăzi. Este vorba despre vechea scriere cuneiformă, simbolurile folosite pentru scriere având forma unor cuie imprimate pe tablete de lut.
Primele tablete scrise în Mesopotamia au fost datate pentru anul 3400 îHr, acum aproximativ 6.000 de ani în urmă. Apoi egiptenii au folosit scrierea hieroglifică, primele mărturii datând din anul 3200 îHr, grație pietrelor de la El-Khawy, reprezentând texte sacre.
Scrierea a fost inventată din rațiuni economice, nu literare, nu politice. Pur și simplu administrația sumeriană avea nevoie de a ține un inventar al bunurilor - la fel și primii negustori. Scrierea a fost utilizată pentru a consemna ritualuri sau texte sacre. În cele din urmă a fost utilizată și pentru texte literare sau pentru a consemna faptele trecutului.
În China, scrisul a fost inventat independent față de civilizațiile egipteană și sumeriană, cel mai probabil în anul 1300 îHr în timpul dinastiei Shang. Materia primă pe care erau imprimante semnele erau oasele de animale. Abia în secolul al XIX-lea, învățatul și politicianul chinez Wang Yirong a descoperit importanța semnelor de pe aceste oase și că ele reprezentau, de fapt, o formă de scriere.
Scrierea a evoluat, iar fenicienii, un popor de navigatori și negustori din Libanul actual, au inventat, acum aproximativ 3000 de ani în urmă, primul alfabet din istorie, cu 22 de cosoane și nici urmă de vocale. Și în cazul fenicienilor, inventarea alfabetului a ținut de rațiuni economice. În orice caz, contactul acestora cu civilizația minoică din Creta a răspândit utilizarea alfabetului, evident cu modificări specifice fiecărei zone, către Europa.
A urmat o adevărată revoluție a scrisului, căreia îi datorăm cunoașterea istoriei, dar care a contribuit decisiv la contactul, corespondența și difuziunea valorilor spirituale într-un larg areal.
Calculele fără de care nu am fi avut zgârie-nori sau monumente arhitectonice
A treia invenție crucială pentru istoria umanității care o datorăm vechilor civilizații, este fără îndoială matematica și în special tehnica măsurătorilor. Cam tot ce învățăm astăzi în școală pentru a ne forma gândirea logică sau pentru a ne pregăti pentru meserii precum inginer, arhitect sau chiar IT-ist, se bazează pe descoperiri făcute începând de acum 6000 de ani în Mesopotamia, Egipt, China sau Grecia.
Și la capitolul matematică și măsurători, mesopotamienii au fost primii. Ei au inventat și primele sisteme de măsurători, tot dintr-o rațiune practică, aceea de a construi temple și palate. Inclusiv impresionantele zigurate.
Mesopotamienii au găsit sisteme, folosite și astăzi, pentru măsurarea lungimii, lățimii, a volumului și a înălțimii. Ei au făcut primele calcule inginerești. Și având în vedere că ziguratele au rezistat milenii, calculele au fost dintre cele mai bune.
Tot mesopotamienii au inventat și sistemul binar, dar și sistemul de numerotare cu baza 60 care a condus la măsurarea timpului, adică 60 de minute într-o oră, 24 de ore într-o zi dar și la măsurarea cercului de 360 de grade.
În materie de matematică și inginerie, egiptenii le-au fost foarte aproape. Ba chiar i-au și depășit la un moment dat. Chinezii, în mod independent, au dezvoltat la rândul lor matematică, izvorâtă, evident, tot din rațiuni practice. Printre altele au început să folosească sistemul de numerotare pe axa cu minus, încă din secolul II îHr. La rândul lor, vechii indieni au inventat cifra zero, cu o importanță incredibilă în studiul matematicii.
Se încarcă comentariile...
