INFOGRAFIE Mic îndrumar de gestionare a stresului

Stresul este principala cauză a accidentelor de muncă şi se află la originea unui număr mare de boli. Acupunctura, tehnicile de relaxare, dar şi alimentaţia îi atenuează efectele nocive.

Unul din trei angajaţi din Uniunea Europeană susţine că este stresat la locul de muncă, iar consecinţele se „văd“ în numărul accidentelor de muncă: peste 60% din ele sunt cauzate de stres, potrivit unui studiu al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Dar efectele nocive ale stresului nu se opresc aici. Cortizolul, hormonul secretat de organism în situaţii tensionate, slăbeşte sistemul imunitar şi scade rezistenţa la boli. Persoanele expuse stresului sunt mai vulnerabile în faţa infecţiilor şi au un risc mai mare de fertilitate. Stările prelungite de tensiune pot să ducă şi la căderea părului, iar inestetica acnee este uneori consecinţa secreţiei excesive de cortizol.

Stresul poate influenţa inclusiv riscul de apariţie a cancerului, potrivit unor cercetări. Hormonii secretaţi în situaţii de stres modifică activitatea unor gene care ar trebui să ne ofere protecţie împotriva acestei maladii.

Testul de stres, o nouă probă la angajare

De modul în care suntem capabili să gestionăm stresul poate depinde uneori şansa de a obţine un loc de muncă. O tehnică de interviu tot mai folosită de angajatori în ultima perioadă este aceea de a supune candidaţii unui test de stres. Intervievatorii aplică diverse metode de a testa rezistenţa la stres: pun mai multe întrebări deodată, adoptă o atitudine indiferentă, arogantă ori sarcastică în timpul interviului, repetă întrebările, fac pauze lungi între afirmaţii contrazic fiecare afirmaţie a candidatului şi îl întrerup des. Reacţiile acestuia sunt urmărite în timpul interviului pentru a evalua rezistenţa lui la stres. Oricât de mult ar încerca să-şi controleze candidatul reacţiile, adeseori, limbajul nonverbal îl trădează.

Deprinderea unor tehnici de gestionare a stresului este importantă, aşadar, pentru succesul profesional, dar mai ales pentru sănătate. Există cursuri de management al stresului, iar acestea ar trebui luate în calcul atunci când metodele la îndemână se dovedesc ineficiente:

• Prioritizează! O metodă foarte eficientă de a preîntâmpina situaţiile stresante este de a organiza riguros sarcinile de serviciu, în ordinea importanţei lor. Chiar dacă lista de priorităţi este dată uneori peste cap, ea este, în general, utilă. 
• Învaţă să spui „nu“! Unul dintre motivele pentru care ajungi să ai foarte multe sarcini la serviciu este probabil acela că nu ştii să refuzi colegii atunci când te roagă să îi ajuţi. Dacă ai o funcţie de conducere, ar trebui să delegi atribuţiile pentru a evita suprasolicitarea.
• Nu duce stresul acasă! Grijile trebuie lăsate la birou, iar pentru a reuşi acest lucru, ar fi bine să ne umplem timpul liber cu activităţi relaxante. O ieşire cu prietenii, o plimbare în parc sa un film la cinema poate acţiona ca o pastilă antistres.
• Mănâncă legume verzi! Magneziul este un mineral esenţial menţinerii echilibrului nervos. Totodată, el contribuie la păstrarea tensiunii arteriale în limitele normale, lucru foarte util în situaţiile de stres, în care nivelul acesteia creşte. Acest mineral se găseşte în concentraţie mare în legumele verzi (în special în spanac şi broccoli), dar şi în cerealele integrale, banane şi în avocado.
• Fumatul nu te scapă de stres. Înainte de a recurge la tehnici de atenuare a stresului, ar trebui să elimini lucrurile care îl accentuează, iar fumatul este unul dintre ele. „Convingerea că nicotina atenuează stresul este foarte răspândită, dar în mod sigur greşită. De fapt, este invers. Fumatul poate cauza anxietate, iar fumătorii trebuie să ştie acest lucru“, susţine coordonatorul unui studiu condus de Universitatea Oxford.