Cum este afectat creierul de consumul de zahăr şi de ce are un impact mai puternic la copii
0Consumarea unor cantităţi mari de zaharuri simple, găsite în băuturi răcoritoare şi alte alimente procesate, provoacă tulburări celulare care duc la îmbătrânirea creierului. Specialiştii explică de ce copiii, principalii consumatori de dulciuri, ajung să fie mult mai afectaţi de zahăr.
Nivelurile ridicate ale glucozei pot determina îmbătrânirea mai rapidă a întregului organism prin reacţiile chimice ale celulelor. Renumitul specialist Annthony Cerami, de la Institutul Picower pentru cercetări medicale din New York, a explicat că glucoza din sânge reacţionează cu proteinele creând aşa-numitele proteine încrucişate, un fel de resturi celulare care se acumulează în celule, dereglându-le mecanismele.
Aceste proteine deteriorate de zahăr accelerează îmbărânirea. Ele provoacă „îngălbenirea“ oaselor, rigidizarea articulaţiilor, întărirea şi obturarea vaselor de sânge şi funcţionarea defectuasă a organelor, inclusiv a creierulu, scrie Jean Carper în cartea „Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului“.
De ce sunt copiii mai afectaţi de conumul de zahăr:
- Zahărul înlocuieşte alimentele bogate în vitamine şi minerale, creând un deficit al substanţelor nutritive de care creierul are nevoie pentru a funcţiona optim;
- Conform unor studii recente, copiii care mănâncă mult zahăr obţin rezultate mai slabe la testele de inteligenţă, iau note mai mici şi au mai des tulburări de dispoziţie;
- Anumiţi copii, în special cei care suferă de tulburări de deficit de atenţie şi hiperactivitate, sunt adesea extrem de sensibili la creşterea glicemiei. Scanările TEP arată că creierele lor nu ard la fel de efecient glucoza. La aceşti copii, glicemia ridicată stimulează o eliberare mai abundentă de cortizol – hormonul luptă sau fugi;
- Consumarea unor cantităţi mari de zaharuri simple, găsite în băuturi răcoritoare şi alte alimente procesate, provoacă tulburări celulare (produşi finali de glicozilare avansată), ceea ce afectează vătămarea nervilor, îmbătrânirea lor prematură şi, posibil, influenţează apariţia bolilor cerebrale degenerative, inclusiv Alzheimer.