VIDEO Ziua Limbii Române, sărbătorită peste hotare

Expoziţii de fotografii, facsimile şi manuscrise, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, concursuri şi concerte vor fi organizate de Institutele Culturale Române (ICR) din străinătate cu ocazia Zilei Limbii Române, sărbătorită pe 31 august.

Astfel, Ziua Limbii Române - marcată pe 31 august - va fi sărbătorită în reţeaua Institutelor Culturale Române din străinătate, la Accademia di Romania, ICR Budapesta, ICR „Mihai Eminescu” de la Chişinău, ICR „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul, ICR Madrid, ICR New York, ICR Paris, ICR Tel Aviv şi ICR Varşovia. Totodată, Ziua Limbii Române va fi celebrată în comunităţile româneşti din vecinătatea României, printr-o serie de evenimente organizate de Direcţia Generală Românii de Pretutindeni în Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.

Ziua Limbii Române e lege

Senatorul Viorel Badea a iniţiat în cea de-a doua jumătate a anului 2011, împreună cu 200 de parlamentari români, un proiect de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii române“ pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională.

Proiectul de lege care instituie data de 31 august drept Ziua Limbii Române a fost adoptat în februarie, anul acesta. Ziua Limbii Române este, însă, sărbătorită în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990.

Proiectul legislativ, iniţiat de 166 de parlamentari din toate grupurile politice, prevede ca Ziua Limbii Române să fie marcată de autorităţi şi instituţiile publice, inclusiv reprezentanţe diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune şi Televiziunea Română pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se mai arată în actul normativ.

Imaginile celor mai iubiţi scriitori români, la Roma

Accademia di Romania din Roma, în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, organizează în sala de conferinţe a institutului, în perioada 3-8 septembrie, o expoziţie cu 50 de fotografii-portrete ale scriitorilor şi poeţilor români, precum şi facsimile şi manuscrise ale scriitorilor Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Mircea Eliade, Nicolae Labiş, George Bacovia, Al. Macedonski, Ion Minulescu, Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Eugène Ionesco, Panait Istrati, Camil Petrescu, Marin Sorescu, George Coşbuc, Ion Slavici, George Călinescu, Geo Bogza, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Radu Tudoran, Mircea Sântimbreanu, Mihail Drumeş, Mihail Sebastian, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samoil Micu, Dimitrie Cantemir, Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Alexandru Vlahuţă, George Topîrceanu, Anton Pann, Ion Heliade Rădulescu, Octavian Goga şi Zaharia Stancu.

Elevii retrăiesc „Magia Cuvântului” românesc, la Budapesta

ICR Budapesta celebrează Ziua Limbii Române pe 2 septembrie, la Micherechi, cu spectacolul-interactiv „Magia cuvântului“, conceput de Giorgiana Elena Popan. Evenimentul a fost programat pentru a coincide cu prima zi de şcoală în Ungaria şi este dedicat copiilor români dornici să păstreze viu tezaurul lingvistic moştenit de la strămoşii lor. În tălmăcirea actriţei, elevi ai Şcolii generale româneşti din Micherechi vor asculta poveşti tradiţionale româneşti şi universale, pline de umor, şi vor lua parte la un program care include jocuri şi cântece.

Republica Moldova, cea mai implicată în acest proiect

ICR „Mihai Eminescu“ de la Chişinău organizează o serie de evenimente prilejuite de Ziua Limbii Române. Astfel, în colaborare cu Consiliul Raional Leova şi Biblioteca Raională Leova, organizează expoziţia „Sufletul satului românesc“, în perioada 28 august - 27 septembrie, la Casa de Cultură din Leova. Vor fi expuse 42 de fotografii ale artiştilor orădeni Constantin Dancoglu şi Gheorghe Petrilă, realizate în câteva zone etno-folclorice ale Transilvaniei, cu precădere în Bihor, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

De asemenea, ICR Chişinău organizează expoziţia „Mihai Eminescu“ la Străşeni, pe 27 august. Alcătuită din 22 de bannere, expoziţia va fi însoţită de prezentarea lucrării „Mihai Eminescu. Dicţionar encyclopedic“ şi a CD-ului aniversar „Rămâi, iubirea mea, rămâi“, conţinând o selecţie din versurile de dragoste ale poetului Nicolae Dabija. Expoziţia va fi itinerată şi în alte localităţi din Republica Moldova, precum Căuşeni, Soroca, Bălţi, Leova, Edineţ şi Cahul.

Totodată, la Palatul Culturii din oraşul Hînceşti va avea loc expoziţia „Grigore Gafencu“, în perioada 30 august - 30 septembrie, eveniment organizat în colaborare cu Consiliul Raional Hînceşti. Expoziţia foto-document include peste 30 de panouri foto realizate de Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe, fiind prezentate aspecte inedite din activitatea diplomatului şi omului politic român Grigore Gafencu.

Acestor evenimente li se alătură expoziţia „Gavriil Bănulescu-Bodoni - un ierarh ortodox promotor al românismului“ de la Edineţ, deschisă în perioada 25 august-25 septembrie. Expoziţia va fi itinerată şi în alte localităţi din Republica Moldova, precum Căuşeni, Soroca, Bălţi, Leova, Hînceşti şi Cahul.

Totodată, ICR Chişinău organizează, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României, expoziţia itinerantă „Basarabia 1812-1947. Oameni. Locuri. Frontiere“, la Biblioteca raională din Drochia, în data de 25 august. Proiectul marchează împlinirea a 200 de ani de la anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru, cunoscut sub numele de Basarabia, de Imperiul Ţarist, şi urmăreşte evoluţia Basarabiei în perioada cuprinsă între două momente extrem de importante ale istoriei sale: 1812 (încheierea Păcii de la Bucureşti şi anexarea de către Rusia) şi 1947 (încheierea Tratatului de la Paris care a consfinţit statutul Moldovei dintre Prut şi Nistru ca parte componentă a URSS).

Un eveniment de marcă este conferinţa internaţională „Limba Română - limbă a integrării europene“, desfăşurată în perioada 31 august - 2 septembrie, la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi la alte instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova. La eveniment vor participa academicieni din România şi Republica Moldova, printre care Marius Sala, Gheorghe Chivu, Solomon Marcus, Mihai Cimpoi.

În plus, limba română va fi celebrată prin două spectacole susţinute de Ansamblul Academic Naţional de Dansuri Populare „Joc“ din Republica Moldova, pe 28 şi 30 august, la Leova şi Hînceşti, dar şi prin expoziţia itinerantă „Alexei Mateevici - Odă limbii române“, prezentată între 29 august şi 7 septembrie la Galeria de la Rond din Chişinău.

Poezie populară românească cu Emil Boroghină, la Istanbul

ICR „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul propune proiectul „Ziua Limbii Române sărbătorită la Istanbul: Emil Boroghină - Recital de poezie populară românească“, în data de 29 august, la sediul institutului. Recitalul cuprinde poezie populară românească selectată de actorul Emil Boroghină în decursul a şapte ani de cercetare, iar alegerea textelor a fost făcută în vederea relevării filosofiei populare ce transpare în creaţia românească transmisă prin tradiţie orală.

Literatură română pentru spanioli

ICR Madrid organizează proiectul online „Ziua limbii române în Spania“, în perioada 31 august - 10 septembrie, o campanie de promovare a limbii şi a literaturii române traduse în spaniolă. Astfel, în perioada menţionată, vor fi publicate zilnic pe cele două pagini de Facebook administrate de ICR Madrid şi pe site-ul institutului, fragmente din literatura română, în limbile română şi în spaniolă.

Poezia românescă, dusă în SUA, Canada şi Paris

De Ziua Limbii Române, ICR New York organizează patru recitaluri de poezie românească în interpretarea lui Constantin Chiriac, în perioada 29 august - 1 septembrie, în SUA şi Canada.

De asemenea, ICR Paris celebrează Ziua Limbii Române prin organizarea recitalului „Sunt un orb“, în interpretarea actorului Horaţiu Mălăele, la sala bizantină a Palatului Béhague, pe 31 august. „Sunt un orb“ cuprinde creaţii ale unor poeţi români precum Nichita Stănescu, Adrian Păunescu şi Emil Brumaru, proiectul contribuind la promovarea limbii române în Franţa.

Lecţii de limba română, la Tel Aviv şi Cracovia

„Eterna Călătorie şi dilemele identitare. Despre neliniştea şi provocările Drumului“, cu Carmen Firan, Adrian Sângeorzan şi Vlad Solomon, organizat pe 27 august, reprezintă evenimentul literar prin care ICR Tel Aviv sărbătoreşte Ziua Limbii Române.

De asemenea, pentru a marca Ziua Limbii Române, pe 30 august, la Biblioteca Voievodală din Cracovia, ICR Varşovia va organiza un eveniment de promovare a învăţării limbii române. Împreună cu Şcoala de Limbi Străine „Calitate“, cu sprijinul Societăţii Polono-Române şi al Bibliotecii Voievodale din Cracovia, institutul va organiza ateliere de limba română, precedate de un concurs de cunoştinţe generale despre limbă, cele mai bune lucrări fiind premiate cu cărţi, albume şi CD-uri cu muzică românească. Evenimentul va fi structurat în două ateliere de limba română, unul destinat începătorilor, celălalt avansaţilor, susţinute de lectorii Şcolii de Limbi Străine „Calitate“.

Programe muzicale la Voivodina, Chişinău, Odesa şi Cernăuţi

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită şi în comunităţile româneşti din vecinătatea României, seria de evenimente începând cu un concert susţinut de interpretul Nicolae Furdui-Iancu, acompaniat de taraful „Crai Nou“ din Alba Iulia, pe 29 august, de la ora 20.30, la Casa de Cultură din Uzdin (Voivodina, Serbia). Partener al ICR în organizarea evenimentului este Comunitatea Românilor din Serbia.

Pe 30 august, de la ora 19.00, va avea loc un concert susţinut de formaţia de muzică folk Pasărea Colibri la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici“ din Chişinău.

În comunităţile de români din sudul Basarabiei, regiunea Odesa (Ucraina), sunt programate, pe 30 august, în localitatea Pocrovca Nouă, raionul Ismail, şi pe 31 august, în localitatea Barta, raionul Reni, două concerte ale lui Tudor Ungureanu şi grupului Ştefan Vodă din Căpriana (Republica Moldova). Programul va fi completat cu alte două reprezentaţii ale Ansamblului „Dor Basarabean“ din Erdek-Burnu (Utkonosovka, raionul Ismail), ansamblu promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia istorică.

Seria de evenimente dedicate Zilei Limbii Române se va încheia pe 8 septembrie, când este programat un concert al maestrului Tudor Gheorghe la Cernăuţi, în sala Teatrului Olga Kobyljanska.

Intrarea la toate manifestările culturale menţionate mai sus este liberă.

Moldovenii în lupta pentru limba română

„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova, pe 31 august 1990. În contextul dezintegrării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) şi a mişcării de renaştere naţională de la sfîrşitul anilor '80 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.), la Chişinău are loc „Marea Adunare Naţională“ de la 27 august 1989. În cadrul „Marii Adunări Naţionale“ din 27 august 1989 au participat aproximativ 750.000 moldoveni (circa 1/6 din populaţia de atunci a republicii) care cereau proclamarea limbii moldoveneşti (române) ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină.

Sub impulsul „Marii Adunări Naţionale“, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din R.S.S.M., care durează până pe 1 septembrie. La 31 august Sovietul Suprem al republicii (Parlamentul) a reuşit să voteze legile care îndeplineau cerinţele participanţilor la „Marea Adunare Naţională“. Discuţiile ce au precedat semnarea legilor privind trecerea la alfabetul şi grafia latină din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată din cauza polarizării membrilor parlamentului în proromâni şi proruşi. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii „moldoveneşti“ ca limbă de stat, cerându-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse.

Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80 000 de muncitori, intraseră în grevă (conform publicaţiei „Tinerimea Moldovei“ din 1 septembrie 1989). Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la „Marea Adunare Naţională“. 

Adoptarea din 31 august 1989, de către Sovietul Suprem al R.S.S.M., a legilor privind revenirea la grafia latină:

1. A permis Declararea ca „Limbă de Stat“ a Republicii Moldova a limbii moldoveneşti - găsită identică cu cea română;

2. A fost recunoscută unitatea lingvistică dintre limba română şi cea moldovenească şi a fost stipulată trecerea de la alfabetul chirilic la alfabetul latin;

3. A fost iniţiat un program pentru extinderea folosirii limbii moldoveneşti în guvernare, educaţie şi economia naţională.

Foto dreapta: Emblema sărbătorii Limba noastră cea româna, 31 august, Republica Moldova

Ziua de 31 august a fost declarată ulterior sărbătoare legală în Republica Moldova cu denumirea  „Limba noastră cea română“  sau  „Ziua limbii Române“ şi se celebrează anual, fiind marcată cu manifestări patriotice prin poezie, cântec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-a marcat istoria. Sărbătoarea a început sa fie celebrată începând cu anul 1990, la un an de la evenimentul istoric. (sursa: http://www.istoria.md)