VIDEO Celebrul pianist rus Andrei Gavrilov va interpreta Rahmaninov la Ateneu

Diirijorul Horia Andreescu va conduce joi şi vineri Orchestra Filarmonicii "George Enescu", având în program lucrări de Serghei Rahmaninov (Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în do minor, op. 18.), Giacomo Puccini (Missa Da Gloria).  Solist va fi celebrul pianist rus Andrei Gavrilov, iar dirijorul Corului FIlarmonicii "George Enescu" este Iosif Ion Prunner.

Concert vocal-simfonic

Joi, 30 Aprilie 2015, 19:00 - 21:00
Sala mare
Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu"
Dirijor
HORIA ANDREESCU
Solist
ANDREI GAVRILOV
Program
Serghei Rahmaninov
Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în do minor, op. 18
Giacomo Puccini
Messa Da Gloria
Dirijorul Corului
IOSIF ION PRUNNER

PIANISTUL ANDREI GAVRILOV

Andrei Gavrilov s-a născut la Moscova într-o familie de artişti, tatăl său Vladimir Gavrilov fiind un cunoscut pictor, iar mama sa, elevă a lui Henrich Neuhaus, a fost prima sa profesoară de pian. A absolvit Şcoala centrală de muzică din Moscova unde a studiat cu Tatiana Kestner în 1973 şi a urmat apoi Conservatorul din Moscova la clasa lui Lev Naumov.

La numai 18 ani, a câştigat Premiul I la Concursul Internaţional Ceaikovski în 1974 şi în acelaşi an s-a bucurat de un debut triumfal la Festivalul de la Salzburg, unde l-a înlocuit în concert pe Sviatoslav Richter.
În 1976 a debutat la Londra cu Bournemouth Symphony Orchestra sub bagheta lui Paavo Berglund la Royal Festival Hall iar doi ani mai târziu a întreprins un turneu european cu 30 de concerte alături de Filarmonica din Berlin. Devenit celebru pe plan internaţional, conducerea sovietică i-a aprobat desfăşurarea carierei în Occident începând cu 1984, când pianistul revine pe scenele din Marea Britanie, la Barbican şi Royal Festival Hall. După debutul de la Carnegie Hall din 1985, Andrei Gavrilov a concertat alături de orchestre prestigioase, precum cele din New York, Los Angeles, Detroit, Cleveland, Chicago, Philadelphia, Montreal, Toronto, Londra, Viena, Paris, Berlin, Munchen, Amsterdam, Tokio, Moscova,  St. Petersburg cu dirijorii Abbado, Haitink, Muti, Ozawa, Svetlanov, Tennstedt, Rattle, Neville Mariner printer alţii.

Între 1976 şi 1990, Andrei Gavrilov a avut un contract de exclusivitate cu EMI iar înregistrările sale au câştigat premii internaţionale precum Gramophone Award (1979), Deutscher Schallplattenpreis (1981), Grand Prix International du Disque de L'Academie Charles Crois (1985, 1986), International Record Critics Award (1985). În 1989 a fost distins cu Premio Internazionale Accademia Musicale Chigiana şi declarat de către juriul de specialitate drept „cel mai mare pianist în viaţă”.  În 1998, a fost inclus în colecţia de înregistrări realizată de Philips intitulată „Great Pianists of the Twentieth Century”. În octombrie 1990, pianistul a semnat un contract de exclusivitate cu Deutsche Gramophone, având ca rezultat înregistrări de referinţă cu lucrări de Chopin, Prokofiev, Schubert, Bach şi Grieg.
Între 1994 şi 2001, pianistul s-a retras din viaţa de concert, dedicându-se studiului filosofiei şi religiei. Revenirea pe scenă a avut loc în Rusia, la Conservatorul din Moscova, când a cântat  în aceeaşi seară patru concerte pentru pian, iar în 2008 a reluat concertele în SUA. În 2009 a realizat un turneu internaţional de succes în care a concertat timp de 4 luni în Rusia. În februarie 2010 a susţinut o serie de 4 concerte la Vienna Philharmonic Golden Hall. Pianistul are în proiect realizarea unor noi înregristrări (CD şi DVD) cu lucrări de Bach, Chopin, Liszt, Schumann.

Messa di Gloria este o lucrare de tinereţe, care a avut prima audiţie în iulie 1880 şi care a rămas multă vreme în manuscris, fiind (re)scoasă la lumină după 1940. Este vorba, de fapt, despre o creaţie impusă la absolvirea studiilor din oraşul natal, înainte de a intra la Conservatorul din Milano. La nici 22 de ani (Puccini s-a născut la 22 decembrie 1858), tânărul autor vădeşte un talent sigur, chiar dacă se fac simţite influenţe din Bellini şi Verdi. Primele două părţi sunt chiar ceva mai „vechi"; o parte din materialul din Kyrie a fost ulterior utilizat în cea de a doua operă pucciniană, Edgar, după cum elemente din Sanctus se vor regăsi în Manon Lescaut. Lucrarea se intitulează ca atare întrucât Gloria este partea cea mai extinsă; începutul este expansiv, iar încheierea maiestuoasă cuprinde solo de tenor şi o fugă corală. Din toate cele cinci secţiuni se desprinde filonul melodic de colorit puccinian, sâmburele simţului dramatic magistral dezvoltat ulterior şi fineţea nuanţelor în înfăţişarea sentimentelor, spune muzicologul Petre Codreanu.