Studiu CCSB: Valorile românilor sunt sănătatea, familia, educaţia, banii şi copiii

Potrivit studiului realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), „Valorile românilor azi” sunt: sănătatea, familia, educaţia, banii şi copiii. Specialiştii, invitaţi marţi la la Clubul Ţăranului, au subliniat că „şi maneaua, şi Shakespeare, şi «Iliada», şi telenovela" promovează familia, banii, copiii sau binele care învinge răul. Problema ţine însă de subtilitatea şi calitatea mesajelor prin care se transmit aceste valori.

Realizatorii  studiului au lansat, marţi, o dezbatere, la Clubul Ţăranului, pe baza rezultatelor şi a măsurii în care acestea relevă realitatea.

Deşi interesul faţă de valorile românilor este foarte mare, răspunsurile sunt de multe ori stereotipice. Acesta este motivul pentru care sondajul realizat de CCSB şi Intact Media Group a vizat o problemă a societăţii actuale, cu răspunsuri actuale. 

Dezbaterea i-a avut drept invitaţi pe sociologul Mirel Palada, autorul studiului, Vintilă Mihăilescu, îndrumătorul ştiinţific al cercetării şi moderatorii Ioana Avădani, Florin Dumitrescu şi Iulian Comanescu.

900 de intervievaţi

Studiul a presupus organizarea răspunsurilor a 900 de români în jurul tensiunii dintre tradiţie şi modernitate. Traseul tradiţie-modernitate-valoare a determinat catalogarea valorilor în moderne sau tradiţionale.

În urma studiului, a reieşit că românii sunt mai degrabă ancoraţi într-un model tradiţional, cu tendinţe post-materiale, decât modern.

Credinţa românilor se conturează preponderent în zona conceptelor tradiţionale, mai puţin spre modernitate. Sociologii au lansat deja cunoscuta întrebare „Dacă peştişorul de aur ţi-ar putea îndeplini trei dorinţe, care ar fi acestea?”. Printre valorile esenţiale care au reieşit se numără  sănătatea, familia, educaţia, banii şi copiii. Lucrurile cărora românii le acordă mai puţină importanţă sunt călătoriile, aspectul fizic, sportul şi politica.

Suntem nici săraci, nici bogaţi

Prima întrebare din cadrul cercetării a fost una de încălzire: „Consideraţi că România se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie proastă?”. Răspunsurile au fost aproape la egalitate pentru ambele opţiuni, ceea ce contrazice pesimismul clasic cu care sunt caracterizaţi românii când vine vorba de viitorul ţării în care locuiesc.

Continuând cu întrebarea dacă românii se consideră mai degrabă bogaţi sau săraci, răspunsul cel mai des întâlnit a fost unul precaut: nici bogat, nici sărac. „Am observat la români o reticenţă în a-şi asuma bunăstarea, iar asta e o dovadă a autarhiei economice”, a spus sociologul Mirel Palada.

Tendinţa spre valorile tradiţionale a fost relevată în special din răspunsul la întrebarea în ce măsură sunt românii mândri că sunt cetăţeni ai acestei ţări.

Bifatul în dreptul opţiunilor „foarte mândru” şi „destul de mândru” demontează stereotipurile conform cărora nu ne-am mândri cu originea noastră şi ancorează gândirea românească în planul tradiţiilor şi a originarei iubiri faţă de ţară.

Întrebaţi cum ar descrie România, mulţi au răspuns că este „locul unde s-au născut”. „Aceasta reprezintă o reinventare a localului, a specificului unui spaţiu bine determinat, şi nu doar «o ţară unde s-au născut»”, a apreciat profesorul universitar Vintilă Mihăilescu.

Rata divorţurilor în creştere

În ciuda faptului că, spre exemplu, familia se numără printre principalele valori ale românilor, rata divorţurilor este în permanentă creştere. La fel, educaţia reprezintă unul dintre interesele de vârf, deşi promovabilitatea la bacalaureat din ultimii doi ani este dezolantă. Sănătatea este una dintre cele mai mari preocupări ale românilor şi, mai ales, ale tinerilor. Cu toate acestea, tocmai tinerii sunt cei care fac cel mai puţin în direcţia asta.

Specialiştii aflaţi la conferinţă, Mirel Palada şi Vintilă Mihăilescu, au încercat să explice contradicţiile dintre valorile declarate şi realitatea de toate zilele. „În primul rând, se ştie că omul este, prin definiţie, o fiinţă contradictorie. Şi-n plus, cu cât nevoia (n.r. - de a avea un sistem educaţional şi de sănătate prolifice) este mai mare, cu atât creşte dorinţa de a o îndeplini”, a spus Vintilă Mihăilescu.

Mirel Palada a asociat neconcordanţa cu credinţa românilor în...magie. „Cuvântul rezolvă problema, ca-n magie. Simpla rostire a dorinţei pare a însemna, pentru români, şi îndeplinirea ei”, explică el.

Nevoia de subtilitate

În sprijinul valorilor primordiale ale românilor, conferenţiarii au pus în discuţie măsura în care mass-media le promovează prin produsele sale. „Şi maneaua, şi Shakespeare, şi «Iliada», şi telenovela de pe Kanal D promovează aceleaşi valori, şi anume familie, bani, copii, binele care învinge răul”, a constatat Mirel Palada.

Problema se pune în privinţa formatului sub care aceste valori sunt puse în lumină. „E nevoie de mai multă subtilitate în stilul de a promova valorile  românilor. Televiziunile şi mass-media, în general, ar trebui să producă un conţinut mai digerabil pentru o masă cât mai mare de oameni”, a subliniat Ioana Avădani.

În plus, Iulian Comanescu a apreciat că valorile identificate în studiu ar putea fi de folos în realizarea viitoarelor producţii jurnalistice: „Eu sunt sigur că dintre jurnaliştii care se uită cu discernământ pe studiul acesta, vor şti ce şi cum să exploreze în materialele jurnalistice”.