SPECIAL FAST FASHION: Moda impusă de consumerism, care ne amenință viitorul
0În spatele articolelor vestimentare care sunt la îndemâna cumpărătorilor – de la prețuri accesibile până la variante de livrare și retur – stau povești și statistici îngrijorătoare: de la substanțe chimice periculoase pentru corp și mediu până la sclavie modernă.
Modă, haine și plăcere. Cu toții purtăm diverse articole vestimentare nu doar din rațiuni practice, ci și estetice, însă nu de puține ori poate că uităm că ceea ce este menit să ne protejeze corpul ne poate și dăuna. De-a lungul timpului, odată cu creșterea cererii de îmbrăcăminte, producătorii au încercat să găsească diverse alternative la materialele naturale care deveniseră insuficiente. Însă, în timp, s-a dovedit că ceea ce este nou și practic nu este neapărat și bun, atât pentru oameni, cât și pentru mediu.
Așadar, de cele mai multe ori, în prezent, calitatea este una scăzută, hainele fiind în general concepute doar pentru câteva purtări. Sunt constant pe piață noi produse, consumatorul este nevoit să își achiziționeze noi articole vestimentare chiar și de mai multe ori în același sezon. Treptat, s-a ajuns ca în anul 2000, producția globală de poliester să o depășească pe cea de bumbac, potrivit informațiile publicate de Tecnon Orbichem, o companie britanică de analiză și expertiză în industria petrochimică, a țesăturilor, plasticelor și cea a biomaterialelor. Se pare că aproximativ 70% din haine sunt făcute din fibre sintetice, cea mai utilizată fiind poliesterul, reprezentând 52% din producția totală (2020), potrivit platformei globale Common Objective (CO) pentru modă sustenabilă.
Moda „rapidă“ pentru o lume rapidă
Materialele textile, mai ales cele sintetice, folosite pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte sunt tratate cu multe substanțe chimice care pot provoca reacții alergice mai ușoare sau mai severe la nivelul pielii. La rândul lui, și mediul înconjurător are de suferit atât în timpul procesului de fabricație, cât și ulterior. Unele dintre cele mai folosite materiale textile sintetice sunt acrilul, elastanul, poliesterul, polipropilena, poliamidele (printre care și nylonul) și vâscoza. În sezonul cald, atunci când contactul cu pielea este mai extins, aceste tipuri de materiale și substanțele folosite în producerea lor, inclusiv coloranții, au un potențial mai mare de a provoca reacții cutanate.
Pentru a înțelege efectele pe care le au atât asupra corpului uman, cât și a Planetei, trebuie să avem în vedere în primul rând substanțele de bază din care sunt formate. De exemplu, acrilicul este format dintr-un polimer pe bază de petrol, în timp ce poliesterul (cunoscut în literatura de specialitate drept polietilen tereftalat – PET) este format în urma amestecării etilenglicolului și acidului tereftalic, deci este de fapt un fel de plastic. Acesta este un material foarte versatil, ieftin, mai ușor de vopsit și de conceput. În fapt, costurile producerii unui kilogram de poliester sunt înjumătățite față de cele necesare pentru producția unui kilogram de bumbac.
2.700 de litri de apă sunt necesari pentru fabricarea unui tricou.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei și utilizarea la scară largă a rețelelor de socializare, industria fast fashion a căpătat o amploare nemaiîntâlnită. Nu puține au fost cazurile în care retailerii au reprodus articole purtate de vedete, însă la prețuri mici pentru a putea fi cumpărate de cât mai mulți consumatori. În acest caz, deseori publicul-țintă sunt tinerii din Generația Z, care au crescut odată cu toată această tehnologie. Desigur, ei nu sunt singurii vizați – într-o societate „rapidă“ pe de-a-ntregul, în care oamenii nu mai au timp și răbdare să meargă în magazine pentru a proba articole vestimentare, site-urile pe care se vând haine au câștigat popularitate, mai ales că multe promit livrare rapidă și chiar retur gratuit.
Textilele, vinovate de poluare
Încă din timpul producției, materialele textile sintetice sunt bombe cu ceas pentru mediu. De exemplu, pentru producția poliesterului sunt folosite multe substanțe toxice, care poluează mediul înconjurător local. Totodată, nici materialele rezistente la electricitate statică, pete, cute sau la razele ultraviolete nu sunt tocmai prietenoase cu pielea și mediul înconjurător. De asemenea, în timpul producției, o resursă esențială pentru supraviețuire, apa, este folosită în cantități industriale: pentru fabricarea unui tricou sunt necesari 2.700 de litri de apă, iar pentru o pereche de blugi aproximativ 10.000 de litri. De asemenea, industria fast fashion este responsabilă de 20% din poluarea apei industriale ca urmare a tratamentelor aplicate textilelor și vopsirii lor. Și la capitolul amprentă de carbon această industrie reflectă cifre impresionate, fiind responsabilă de 10% din totalul emisiilor de carbon, care se estimează că vor crește cu 50% până în 2030.
La sfârșitul anului trecut, o anchetă realizată de Greenpeace Germania a scos la iveală din nou faptul că ceea ce purtăm poate fi foarte dăunător pentru noi și mediul înconjurător. Unul dintre cei mai mari retaileri din China, Shein, a devenit foarte popular în Europa, inclusiv în România, datorită prețurilor mici, gamei foarte variate de produse (de la articole de îmbrăcăminte, la jucării pentru animalele de companie, decorațiuni etc.), așa-ziselor „oferte“ constante și a timpului de livrare relativ redus. Reprezentanții organizației au efectuate teste pe 47 de produse Shein și au descoperit că șapte (15%) dintre ele conțin substanțe chimice periculoase care depășesc limitele impuse de reglementările UE, cinci dintre ele depășind limitele cu 100% sau chiar mai mult. Potrivit testelor efectuate, 15 produse (32%) conțin substanțe chimice periculoase la niveluri îngrijorătoare.
Efectele acestor țesături sintetice nu se opresc odată ce au ajuns în garderoba consumatorului – cu fiecare spălare manuală sau automată elimină microplastice. În urmă cu câțiva ani, Parlamentul European anunța că 35% din microplasticele primare (una dintre categoriile de microplastice alături de cele secundare) provin din spălarea hainelor din materiale sintetice. Și după ce părăsește dulapul, un articol vestimentar rămâne în continuare o problemă de mediu. Nu de puține ori au apărut în presă cazuri șocante în ceea ce privește deșeurile de haine. În noiembrie 2021, Agenția AFP relata despre miile de tone de deșeuri textile rezultate din haine ce fuseseră aruncate în Deșertul Atacama din Chile.
La nivelul Uniunii Europene, cifrele sunt devastatoare: 5 milioane de tone de haine sunt aruncate anual. Cu alte cuvinte, o persoană aruncă în fiecare an 12 kilograme de articole vestimentare. Însă, din aceste 5 milioane de tone de haine, doar un procent covârșitor de mic, respectiv 1%, pot fi reciclate în haine noi. Cum s-a ajuns aici? Se pare că un consumator obișnuit cumpără cu 60% mai multe haine decât în urmă cu două decenii, în timp ce durata lor de viață este în medie de două ori mai scurtă, de multe ori ajungând de fapt să fie purtate doar de câteva ori. „Consumul de textile din UE are, în medie, al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și mobilitate. De asemenea, este a treia cea mai mare zonă de consum pentru utilizarea apei și a terenurilor și a cincea cea mai mare pentru utilizarea materiilor prime primare și emisiilor de gaze cu efect de seră“, susține Comisia Europeană.
Cât reciclează românii?
În România, de-a lungul timpului, comisarii Gărzii de Mediu au descoperit deșeuri textile introduse ilegal, inclusiv anul trecut, când 77 de tone de haine murdare, rupte și mucegăite au fost găsite la sediul unei firme care importa gunoaie sub paravanul unei afaceri cu haine second-hand. În fapt, peste 76.000 de kilograme de îmbrăcăminte cu grad avansat de uzură au fost descoperite în trei containere importate din Canada, care, potrivit anchetatorilor, urmau să fie trimise înapoi expeditorului.
Un studiu iVox realizat în 2020 la comanda Fundației World Vision România este revelator în ceea ce privește comportamentul consumatorului român de haine. Se pare că, în urmă cu trei ani, 57% dintre respondenți reciclau materialele textile precum hainele vechi, principalele motive invocate fiind protejarea mediului (60%), dar și faptul că reciclarea este pur și simplu o soluție mai bună decât aruncare hainelor vechi. Printre soluțiile implementate se regăsesc donația (80%), reciclarea (74%), dar și recondiționarea articolelor vestimentare vechi pentru a putea fi purtate pentru o perioadă mai îndelungată. Unul din doi români ar fi fost dispus să plătească mai mult pentru a cumpăra haine ecologice, produse cu materiale și tehnologii prietenoase cu mediul, 87% din cei care nu reciclau deșeurile textile își doreau să o facă, în timp peste 70% ar fi cumpărat haine din textile sau plastic reciclate.
De asemenea, datele arătau că principala problemă cu care se confruntau cei care doreau să recicleze era lipsa containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor textile. Întrebați fiind despre cine ar trebui să vină cu soluții pentru a stimula reciclarea/recondiționarea hainelor vechi, 46% din respondenți au nominalizat primăriile, iar 24%, Guvernul.
Etică sau consumerism?
La nivel global, 50 de milioane de oameni sunt victimele sclaviei moderne, potrivit Indicelui Global de Sclavie realizat de Walk Free. Se estimează că în România, 145.000 de oameni sunt victime ale sclaviei moderne (la o populație de peste 19 milioane, așa cum se menționează în studiu).
Într-o lume în care cererea este din ce în ce mai mare, sclavagismul modern devine pilonul pe care se ridică adevărate imperii, inclusiv în industria vestimentară. Fast fashionul a devenit o oglindă a unei probleme vechi de sute de ani – oamenii folosiți la munca grea, obligați să lucreze, plătiți prost, lucrând în condiții insalubre, fără echipamente de protecție, asigurare medicală sau alte lucruri de bun-simț. De multe ori și copiii sunt efectiv folosiți la munca grea (de exemplu, în culegerea bumbacului) și în fabrici, fiind considerați „supuși“, fără voce și ușor de stăpânit. În industria textilă, exploatarea se traduce prin muncă forțată, salarii foarte mici sau deloc, un program de lucru zilnic de este 10 ore, muncitori închiși în fabrici, lipsa contractelor de muncă sau cu cerințe nepotrivite, lipsa drepturilor pentru muncitori, inclusiv de a se organiza și de a-și negocia salariile, lipsa beneficiilor precum asigurare medicală, concediu medical plătit sau pensie.
O anchetă realizată în 2022 în India de Business & Human Rights Resourse Centre a arătat modul în care sunt exploatate femeile. Mărturiile celor 90 de femei care lucrau în 31 de fabrici arată faptul că toate fie au fost victime, fie au fost martore la violență și abuz la locul de muncă din partea supraveghetorilor și managerilor bărbați care le setau obiective de producție nerezonabile. La acel moment, acele fabrici aprovizionau sau aprovizionaseră recent cel puțin 12 branduri globale și retaileri, dintre care majoritatea se găsesc și în România.
Calea spre o modă sustenabilă
Sustenabilitatea în industria vestimentară înseamnă o muncă de echipă: de la producătorii de materiale textile (naturale sau sintetice) la consumatori și autoritățile de la toate nivelurile. Cum putem schimba lucrurile? Pornind de la noi înșine, iar tehnologia din prezent reprezintă un mare avantaj. Accesul la informații este asul din mânecă al consumatorului care controlează piața, iar legea – al autorităților care ar trebui să reglementeze această industrie în cele mai mici detalii.
Schimbarea pornește din șifonierul nostru
Primul pas pe care îl putem face este să ne analizăm propria garderobă: ce păstrăm? ce donăm? ce putem refolosi? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care ne pot ajuta să avem o garderobă alcătuită doar din articolele vestimentare pe care chiar le purtăm. Iar metodele de a scăpa de lucrurile pe care nu le mai purtăm sunt numeroase. Există diverse platforme online și grupuri pe rețelele de socializare unde îți poți vinde hainele și poți face schimb de articole vestimentare, dar și evenimente de tipul „yard sale“. De asemenea, unii designeri din generația nouă încep să adopte un stil mai sustenabil și reinterpretează articolele vechi. Astfel că un vechi sacou poate deveni un corset, o pereche de blugi o geantă sau portofel, o rochie poate fi transformată într-un set din două piese, poate chiar reinterpretate sau decorate. Reinterpretarea hainelor vechi devine astfel un mijloc prin care ești mai prietenos cu mediul, dar și cu propriul buget.
În ceea ce privește donarea hainelor, diverse branduri au implementat sisteme prin care consumatorii își pot aduce hainele vechi în magazine și primesc reduceri la achiziționare hainelor vechi. De asemenea, mai multe ONG-uri din țară organizează campanii pentru colectarea hainelor în vederea donării lor persoanelor defavorizate.
Schimbarea trendurilor de la o zi la alta poate crea confuzie în rândul consumatorilor dornici să fie la modă, mai ales atunci când influencerii lor preferați promovează diverse trenduri sau articole vestimentare. Dar trendurile și stilul personal nu sunt unul și același lucru, iar cumpărarea impulsivă a noilor articole duce la o garderobă aglomerată, în mare parte nefolosită. Unii dintre influenceri au început să fie conștienți de rolul pe care îl joacă în această industrie a fast fashionului, astfel că promovează donarea hainelor, reinterpretarea vechilor piese vestimentare, achiziționarea hainelor vintage sau second hand, dar și o conștientizare a ceea ce înseamnă de fapt această industrie de trilioane de dolari.
O garderobă sustenabilă
A avea o garderobă sustenabilă nu înseamnă a nu avea stil, ci, din contră: odată ce știi ce îți place cu adevărat să porți, dincolo de tendințele apărute peste noapte, atunci și alegerea noilor piese devine mai ușoară, iar cu cele clasice nu poți da greș. În prezent există diverse branduri care folosesc fibre naturale în confecționarea hainelor, unele chiar organice, însă și acestea pot fi un pericol: nu de puține ori, în producerea lor este implicată sclavia modernă. Astfel, încearcă să afli mai multe informații despre sursele din care provin fibrele naturale precum bumbacul, inul, cânepa pentru a afla dacă au fost produse în mod etic și fii atent la ce se află dincolo de numele unui brand. Totodată, și hainele vintage sau second hand pot reprezenta o alternativă, iar unele piese pot fi cu adevărat unice. Iar pentru piesele destinate ocaziilor speciale, serviciile de închiriere sunt o opțiune din ce în ce mai răspândită.
De asemenea, o garderobă sustenabilă nu înseamnă doar ce haine avem sau cumpărăm, ci și modul în care le întreținem: cât de des le spălăm și cu ce produse. Cu cât le spălăm mai rar și cu detergenți mai puțin dăunători materialelor și mediului, cu atât hainele rezistă mai mult, iar poluarea apei și mediului este mai redusă.
Măsurile luate de UE
Uniunea Europeană își propune să combată supraproducția și supraconsumul de îmbrăcăminte prin adoptarea unor măsuri specifice. „Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare abordează producția și consumul de textile, recunoscând în același timp importanța sectorului textil. Aceasta pune în aplicare angajamentele Pactului verde european, Planul de acțiune pentru economia circulară și Strategia industrială europeană“, se arată pe site-ul Comisiei Europene. Industria „fast fashion“, definită de CE drept vânzarea unor volume mari de articole de îmbrăcăminte de calitate inferioară la prețuri foarte mici, pare a fi un fenomen greu de „stăpânit“, însă organismul european încearcă să îl interzică. „Strategia analizează întregul ciclu de viață al produselor textile și propune acțiuni coordonate pentru a schimba modul în care producem și consumăm textile“, mai precizează sursa citată.
Unul dintre obiectivele CE realizabil până în 2023 este ca toate produsele textile introduse pe piața UE să fie durabile, reparabile și reciclabile, în mare măsură realizate din fibre reciclate, fără substanțe periculoase, produse cu respectarea drepturilor sociale și ale mediului. De asemenea, CE își propune ca „fast fashion să nu mai fie la modă“ și astfel consumatorii să beneficieze mai mult de textilele de înaltă calitate la prețuri accesibile. Totodată, își propune ca serviciile profitabile de reutilizare și reparare să fie disponibile la scară largă.
Se încarcă comentariile...
